LEGEA EDUCATIEI (PART 2)

liceal militar si invatamant postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor, agentilor de politie si agentilor de penitenciare.

   (2) Structura organizatorica, profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul preuniversitar militar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se propun Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu responsabilitati in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale potrivit fiecarei arme, specializari si forme de organizare a invatamantului si se aproba conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institutiile de invatamant civil.

   (3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale, in conformitate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii, si se avizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militara se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   Art. 35. - Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitatii nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatamant militar preuniversitar, impreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

   Art. 36. - Conducerea operativa a unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se asigura de comandantul/directorul numit prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordine publica si siguranta nationala, care este si presedintele consiliului de administratie/consiliului de conducere. In activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul adjunct. Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant este si presedintele consiliului profesoral.

   Art. 37. -

(1) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala se constituie din personalul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari, de ordine si securitate publica.

   (2) Personalul didactic din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul militar de aparare, ordine publica si securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate, respectiv de functionar public cu statut special.

   (3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii.

   Art. 38. - Finantarea invatamantului preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat.

   Art. 39. - Certificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, in conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil apropiat si de acelasi nivel.

   Art. 40. - Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, precum si specializarile/calificarile profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si institutiile de invatamant civil.

   Art. 41. - Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publica si securitate nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii.

   SECTIUNEA a 10-a
Invatamantul de arta si invatamantul sportiv

   Art. 42. -

(1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.

   (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv de stat se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor scolare, potrivit legii.

   (3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:

   a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu invatamantul gimnazial;

   b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;

   c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului acestui invatamant;

   d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

   e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si pentru invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv.

   (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a inspectoratelor scolare, a Ministerului Culturii si Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultura impreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar de stat cu program sportiv sau de arta, integrat ori suplimentar.

   (5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si liceele cu program de arta, respectiv sportiv, precum si in clase cu program de arta sau sportiv, organizate in celelalte unitati de invatamant primar, gimnazial si liceal.

   (6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitati de invatamant de nivel liceal, independente sau afiliate pe langa alte unitati de invatamant de acelasi nivel.

   (8) Pentru buna desfasurare a activitatii, cluburile sportive scolare beneficiaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celorlalte unitati de invatamant, cu acordul conducerilor acestor unitati de invatamant.

   (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive, in palatele si cluburile copiilor.

   (10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice, unitatile de invatamant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de invatamant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora.

   (11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice locale.

   (12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi intr-un Registru national al performantelor sportive, in baza reglementarilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   Art. 43. -

(1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum si festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material.

   (2) Pentru activitatile sportive, in structura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar.

   (3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federatiile sportive nationale, autoritatile locale, precum si institutiile de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta in domeniul artelor, respectiv al sportului.

   (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurarii, in bune conditii, a invatamantului de arta si invatamantului sportiv integrat si suplimentar, precum si a competitiilor artistice si sportive de nivel regional si national.

   SECTIUNEA a 11-a
Invatamantul postliceal

   Art. 44. -

(1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru calificari profesionale inscrise in Registrul national al calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului.

   (2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul profesional si tehnic si este partial subventionat de stat.

   (3) Invatamantul postliceal special face parte din invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat de stat.

   (4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.

   (5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesionala.

   (6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat, organizat in conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteaza prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale bugetelor locale. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru invatamantul postliceal, in parteneriat public-privat.

   (7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat se aproba prin hotarare a Guvernului. Prin exceptie, cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat finantat integral de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, se aproba, prin decizie, de inspectoratul scolar si se comunica Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant, prin consultarea factorilor interesati.

   (9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal, in conditiile alin. (8), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.

   (10) Creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta.

   SECTIUNEA a 12-a
Invatamantul pentru persoanele apartinand
minoritatilor nationale

   Art. 45. -

(1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna, la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preuniversitar, in conditiile legii.

   (2) In functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale.

   (3) La toate formele de invatamant in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiana, indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior.

   (4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in localitate, se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, in conditiile legii.

   (5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale, cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale, functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi.

   (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna, se acorda personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi.

   (7) Elevii care, in localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a invata in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai apropiata scoala cu predare in limba materna sau primesc cazare si masa gratuite in internatul unitatii de invatamant cu predare in limba materna.

   (8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numarul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatamant, ale inspectoratelor scolare sau ale institutiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala, potrivit legii.

   (9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.

   (10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile minoritatilor nationale se asigura incadrarea cu specialisti si din randul minoritatilor nationale, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.

   (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrala in limba minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective si au dreptul la pregatire si perfectionare in limba de predare, in tara sau in strainatate. Fac exceptie de la necesitatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale respective cadrele didactice care predau limba si literatura romana.

   (12) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura materiale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna.

   (13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba romana sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.

   (14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale, in comunicarea interna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai prescolarilor se poate folosi si limba de predare.

   (15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale, calificativele se comunica in scris si oral si in limba de predare.

   (16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.

   (17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, costul standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit pe baza factorilor de corectie, luand in considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii minoritatii nationale. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica, geografica si numarul redus de elevi si prescolari, precum si elevii prevazuti la alin. (7). Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in limba romana, in conditii similare.

   Art. 46. -

(1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana.

   (2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot parcursul invatamantului preuniversitar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva.

   (3) Prin exceptie, in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minoritati nationale, ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizatiei minoritatii nationale reprezentate in Parlamentul Romaniei sau, in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara, la solicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale, predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa manualele utilizate in unitatile de invatamant cu predare in limba romana.

   (4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se elaboreaza pe baza programei speciale.

   (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didactico- metodologice stabilite de Curriculumul national.

   (6) In invatamantul preuniversitar, activitatea de predare si de educare la Limba si literatura materna, la istoria si traditiile minoritatilor nationale respective si la Educatia muzicala se realizeaza pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai culturii minoritatii nationale respective si aprobate, potrivit legii.

   (7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana sau in alta limba decat cea materna, li se asigura, la cerere, si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele si manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (8) In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a numelor proprii romanesti si in limba romana.

   (9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare in limba materna. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.

   (11) In invatamantul liceal si postliceal, in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele, respectiv modulele de pregatire de specialitate, se realizeaza insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana.

   (12) In invatamantul preuniversitar, probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile legii.

   Art. 47. -

(1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale - comuna, oras, municipiu - unde functioneaza mai multe unitati scolare cu predare in limba romana cel putin una dintre acestea are personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi.

   (2) Unitatile cu predare in limba romana, de nivel gimnazial sau liceal, unice in municipiu, in oras sau in comuna au personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.

   SECTIUNEA a 13-a
Invatamantul special si special integrat

   Art. 48. -

(1) Invatamantul special si special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant, diferentiat, in functie de tipul si gradul de deficienta.

   (2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat, de regula, ca invatamant cu frecventa. In functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, in conformitate cu legislatia in vigoare.

   (3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educationale si de asistenta, oferite copiilor cu cerinte educationale speciale.

   Art. 49. -

(1) Invatamantul special se organizeaza, dupa caz, in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant de masa.

   (2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si individual sau in grupe integrate in clase de masa. Efectivele formatiunilor de studiu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in functie de tipul si gradul deficientei.

   (3) Continuturile invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi mai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste, in functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   Art. 50. -

(1) Evaluarea, asistenta psihoeducationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educationala, denumite in continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumit in continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare si de orientare scolara si profesionala, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, acordandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare.

   (2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, in colaborare cu comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.

   (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale, se sanctioneaza.

   (4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educationale speciale se face in unitati de invatamant special si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.

   (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificari profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta.

   Art. 51. -

(1) Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale, integrati in invatamantul de masa, beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale, scolarizati in unitatile de invatamant special sau de masa, inclusiv cei scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea alocatiei zilnice de hrana, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a imbracamintei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita in internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.

   Art. 52. -

(1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati.

   (2) Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili, se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata.

   (3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de clase sau de grupe in spitale se fac de catre inspectoratul scolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea gradului de dizabilitate.

   Art. 53. - Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, de programe scolare, de programe de asistenta psihopedagogica, de manuale si de metodologii didactice alternative, adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   Art. 54. -

(1) In functie de evolutia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers.

   (2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de expertiza din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.

   Art. 55. -

(1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se realizeaza cu respectarea Curriculumului national. Resursa umana necesara pentru scolarizarea acestora este asigurata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare.

   (2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata activa a tinerilor cu cerinte educationale speciale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, impreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, organizeaza ateliere protejate.

   Art. 56. - La absolvirea invatamantului special, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea integrarii in viata activa, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

   SECTIUNEA a 14-a
Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte

   Art. 57. -

(1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante inalte atat in unitati de invatamant, cat si in centre de excelenta. Centrele de excelenta sunt infiintate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. (1) este asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata, infiintat prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte se asigura de unitatile de invatamant si de inspectoratele scolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material.

   (5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza, indiferent de varsta, de programe educative care le respecta particularitatile de invatare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatarii, de grupare pe abilitati, de imbogatire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat si transfer de competenta, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de invatare.

   SECTIUNEA a 15-a
Programul "Scoala dupa scoala"

   Art. 58. -

(1) Unitatile de invatamant, prin decizia consiliului de administratie, pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs, prin programe "Scoala dupa scoala".

   (2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile de parinti, prin programul "Scoala dupa scoala", se ofera activitati educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii, precum si activitati de invatare remediala. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale cu competente in domeniu.

   (3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

   SECTIUNEA a 16-a
Alternativele educationale

   Art. 59. -

(1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale se fac potrivit legii.

   (3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorica si functionala, in conformitate cu specificul alternativei.

   (4) La toate formele de invatamant alternativ in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman.

   (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educationale au dreptul la recunoasterea de catre inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizatiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza dezvoltarea alternativei respective la nivel national.

SECTIUNEA a 17-a
Invatamantul particular si confesional

   Art. 60. -

(1) Invatamantul particular si confesional se organizeaza conform principiului nonprofit in unitati de invatamant preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei in vigoare.

   (2) Criteriile, standardele si indicatorii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant de stat.

   (3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere, deschise, autonome atat din punct de vedere organizatoric, cat si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie.

   (4) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar particular si confesional sunt realizate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform legislatiei in vigoare.

   (5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditiile fiind stabilite prin hotarare a Guvernului.

   (6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si confesional, in conditiile legii, respectand in intregime drepturile acestuia.

   (7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenta. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfasoara activitatea unitatea respectiva.

   CAPITOLUL III
 Reteaua scolara

   Art. 61. -

(1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant acreditate, respectiv autorizate provizoriu.

   (2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si particular preuniversitar se organizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal, reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean, respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona, conform legii, grupe/clase in alternative educationale integrate in unitati scolare de stat sau particulare.

   (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, conform legii, unitati de educatie timpurie si de invatamant primar, gimnazial, liceal si postliceal.

   (5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Cifra de scolarizare pentru invatamantul de stat se aproba prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar.

   (6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se pot infiinta si pot functiona, conform legii, unitati de invatamant cu clase constituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat si particulare acreditate, intre acestea si operatori economici, precum si intre institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

   (7) Unitatile de invatamant preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii periodice, conform legii.

   (8) Pentru a asigura calitatea invatamantului, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale sau din proprie initiativa, inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ridicarea acreditarii/autorizarii unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. In situatia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, denumita in continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizatia de functionare, pentru neindeplinirea conditiilor legale, unei unitati de invatamant, aceasta isi inceteaza activitatea. Autoritatile administratiei publice locale realizeaza alocarea elevilor altor unitati scolare, cu respectarea interesului copiilor si asigurarea logisticii necesare.

   Art. 62. -

(1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolare.

   (2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de invatamant, care asigura:

   a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului;

   b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu;

   c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora.

   (3) Cadrul general pentru infiintarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   Art. 63. -

(1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:

   a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9;

   b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20;

   c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25;

   d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30;

   e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;

   f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;

   g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: grupa care cuprinde in medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12;

   h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprinde in medie 5 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6.

   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in localitatile in care exista cerere pentru forma de invatamant in limba materna a unei minoritati nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decat minimul prevazut de prezenta lege. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective.

   CAPITOLUL IV
 Curriculumul invatamantului preuniversitar

   Art. 64. -

(1) In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritatii.