(2) Curriculumul national reprezinta ansamblul
coerent al planurilor-cadru de invatamant si al programelor scolare din
invatamantul preuniversitar.
(1) Planurile-cadru de invatamant cuprind
disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii
si optionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din
disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire obligatorii, iar
curriculumul la decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregatire optionale.
(3) Programele scolare stabilesc, pentru fiecare
disciplina, domeniul de studiu/modulul de pregatire din planul de invatamant,
finalitatile urmarite si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin
teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale
pentru realizarea si evaluarea acestora.
(4) Planurile-cadru si programele scolare pentru
disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire obligatorii
din invatamantul preuniversitar sunt elaborate de catre institutiile si
organismele abilitate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
(5) Curriculumul la decizia scolii se constituie
atat din pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional si
local, cat si din pachete disciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii
de invatamant. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, in urma
consultarii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste
curriculumul la decizia scolii.
(6) Programele scolare pentru
disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire optionale se
elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea consiliului
profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a
parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a
operatorilor economici cu care unitatea de invatamant are relatii pentru
pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de consiliul
de administratie al unitatii de invatamant.
(7) In cazul alternativelor educationale,
planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate, in proiect, de
reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(8) In invatamantul particular si confesional se
utilizeaza planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru
Curriculumul national aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului sau planurile si programele de invatamant similare ori alternative
invatamantului de stat, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(9) Planurile-cadru de invatamant si programele
scolare pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu
fiecare cult in parte, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(10) Planurile-cadru de invatamant pentru
invatamantul militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, si
sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
(1) Numarul de ore alocat disciplinelor din
planurile-cadru de invatamant este de maximum 20 de ore pe saptamana la
invatamantul primar, 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si 30 de
ore pe saptamana la invatamantul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru
predare si evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul
didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1),
numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru
studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a
invatamantului bilingv.
(3) In cadrul Curriculumului national, disciplinele
obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului
obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului.
(4) In cadrul Curriculumului national, disciplinele
optionale au o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul
obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.
(5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu,
programa scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare, lasand la
dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de
studiu respectiv. In functie de caracteristicile elevilor si de strategia
scolii din care face parte, profesorul decide daca procentul de 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invatare remediala,
in cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunostintelor sau
pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor
planuri individuale de invatare elaborate pentru fiecare elev.
(1) Curriculumul national pentru educatia timpurie
este centrat pe dezvoltarea fizica, cognitiva, emotionala si sociala a
copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de
dezvoltare.
(2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe
multidisciplinare de interventie timpurie, menite sa realizeze evaluarea
tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea si asistenta precoce
corespunzatoare a celor cu cerinte educationale speciale sau cu risc in
dezvoltarea competentelor personale.
(1) Curriculumul national pentru invatamantul
primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competente-cheie care determina
profilul de formare a elevului:
a) competente de comunicare in limba romana si in
limba materna, in cazul minoritatilor nationale;
b) competente de comunicare in limbi straine;
c) competente de baza de matematica, stiinte si
tehnologie;
d) competente digitale de utilizare a tehnologiei
informatiei ca instrument de invatare si cunoastere;
e) competente sociale si civice;
f) competente antreprenoriale;
g) competente de sensibilizare si de expresie
culturala;
h) competenta de a invata sa inveti.
(2) Educatia fizica si sportul in invatamantul
preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant.
(3) Disciplina Tehnologia informatiei si
comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si
este disciplina obligatorie in invatamantul gimnazial si liceal.
(4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare
urmareste dezvoltarea fizica, socioemotionala, cognitiva a limbajului si
comunicarii, precum si dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor in invatare,
asigurand totodata puntile catre dezvoltarea celor 8 competente-cheie.
(5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea
si diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor specifice in
functie de filiera, profil, specializare sau calificare.
(1) In unitatile de invatamant de stat sau
particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza
pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative.
(3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda
elevilor, in baza libertatii initiativei profesionale, acele manuale scolare
din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului care vor fi utilizate in procesul didactic.
(4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat
si din invatamantul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiaza de
manuale scolare gratuite, atat pentru invatamantul in limba romana, cat si
pentru cel in limbile minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din
ghiduri metodologice care, prin continut, sunt in conformitate cu prevederile
legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la
clasa, in baza libertatii initiativei profesionale, in scopul imbunatatirii
calitatii procesului educational.
(1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare
si informare se organizeaza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si
Platforma scolara de e-learning, care includ programe scolare, exemple de
lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri metodologice,
exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea
nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si
completarile ulterioare, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului obtinand dreptul de publicare din partea autorilor, astfel incat
aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau
profesor.
(3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma
scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara
programului scolar ori pentru cei care, din motive de sanatate, temporar nu pot
frecventa scoala.
(4) Infiintarea, gestiunea si imbogatirea
permanenta a Bibliotecii Scolare Virtuale si a Platformei scolare de e-learning
intra in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
CAPITOLUL V
Evaluarea rezultatelor invatarii
Evaluarea rezultatelor invatarii
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale privind evaluarea
Dispozitii generale privind evaluarea
(1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de
a optimiza invatarea.
(2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza
standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de
studiu, respectiv modul de pregatire.
(3) Rezultatele evaluarii se exprima, dupa caz,
prin calificative, in invatamantul primar, respectiv prin note de la 1 la 10,
in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar nonuniversitar, sau prin
punctaje, in mod similar testelor internationale.
(4) Controlul utilizarii si al respectarii
standardelor nationale de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza
prin inspectia scolara.
(5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea
standardelor nationale si a metodologiilor de evaluare constituie abatere
disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor prezentei legi.
(1) Evaluarea se centreaza pe competente, ofera
feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de invatare. In acest
scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica, avand functie
orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa.
(2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza,
in mod obligatoriu, de educatie remediala.
(1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea
diplomelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii
competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare, in
diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in
contexte de invatare formale, nonformale si informale.
(2) Portofoliul educational este elementul central
al evaluarii invatarii. Utilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare
si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului.
SECTIUNEA a 2-a
Structura si caracteristicile evaluarilor
Structura si caracteristicile evaluarilor
(1) La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic
responsabil intocmeste, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport de evaluare a
dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii,
precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de invatare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, in
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor
fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite
pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor.
Rezultatele evaluarii si planurile individualizate se comunica parintilor
elevilor si constituie documente din portofoliul educational al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, prin esantionare, o evaluare
la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa
modelul testarilor internationale, pentru diagnoza sistemului de invatamant la
nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate scolile, in
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea elevilor prin
doua probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematica si stiinte. Proba
de limba si comunicare va cuprinde limba romana si limba moderna I, iar pentru
elevii din clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, si limba
materna. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor
individualizate de invatare ale elevilor si pentru preorientarea scolara catre
un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de
invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecute in portofoliul
educational al elevului.
(5) La finalul clasei a IX-a, in baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor.
Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor
internationale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe:
a) o proba scrisa la limba si literatura romana;
b) o proba scrisa la limba materna;
c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica
si stiinte;
d) o proba scrisa la o limba de circulatie
internationala;
e) o proba practica de utilizare a calculatorului,
sustinuta in timpul anului;
f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a
competentelor civice si sociale, sustinuta in timpul anului.
(6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in
portofoliul educational al elevului.
(1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc
diploma de absolvire, parte a portofoliului educational, si foaia matricola,
parte a portofoliului educational.
(2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial
in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de
orientare scolara si profesionala. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este
cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a IX-a.
(1) Dupa absolvirea gimnaziului, elevii urmeaza
liceul sau scoala profesionala.
(2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala
se realizeaza dupa urmatoarea procedura:
a) in cazul in care numarul de candidati nu
depaseste numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se va
realiza pe baza portofoliului educational al elevului;
b) in cazul in care numarul de candidati este mai
mare decat numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se
face luand in calcul in proportie de 70% portofoliul educational al elevului,
media de absolvire a invatamantului obligatoriu, precum si media la probele de
la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a si in proportie de 30%
nota obtinuta la proba de admitere stabilita de unitatea de invatamant.
(3) In cazul mediilor egale, diferentierea se face
pe baza portofoliului educational al elevului.
(4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare
a admiterii in clasa a X-a este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si este data publicitatii, pentru fiecare generatie,
cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. Unitatile de invatamant au
obligatia de a anunta public disciplina sau disciplinele la care se sustine
proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si
modul de utilizare a portofoliului educational, pana, cel mai tarziu, la
inceputul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel
mult doua discipline.
(1) Absolventii invatamantului liceal primesc
diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului educational,
care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in
conditiile legii, in invatamantul postliceal, precum si dreptul de sustinere a
examenului de bacalaureat.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a
vor sustine examenul national de bacalaureat.
(3) Absolventii invatamantului liceal care sustin
si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de
bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in
conditiile legii.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in
sustinerea urmatoarelor probe:
-proba A de evaluare a competentelor lingvistice de
comunicare orala in limba romana;
-proba B de evaluare a competentelor lingvistice de
comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale
intr-o limba a minoritatilor nationale;
-proba C de evaluare a competentei lingvistice la
doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului
liceal. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta
corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Elevii care
promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere
internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine
au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste
examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
-proba D de evaluare a competentelor digitale.
Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, in raport cu
standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveaza, pe
parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana
pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la
echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului;
-proba E scrisa de evaluare a competentelor formate
pe durata invatamantului liceal, dupa cum urmeaza:
a) proba scrisa la Limba si literatura romana -
proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si
specializarile;
b) proba scrisa la Limba si literatura materna -
proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si
specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor
nationale;
c) doua probe scrise, diferentiate dupa cum
urmeaza:
1. pentru profilul real din filiera teoretica:
(i) matematica;
(ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica,
chimie, biologie;
2. pentru profilul umanist din filiera teoretica:
(i) o limba de circulatie internationala;
(ii) proba transdisciplinara din geografie, istorie,
stiinte socioumane;
3. pentru filiera tehnologica:
(i) proba scrisa disciplinara specifica profilului;
(ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de
pregatire;
4. pentru filiera vocationala:
(i) proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica
profilului ori specializarii;
(ii) proba transdisciplinara specifica profilului
sau specializarii.
(5) Continuturile programelor de examen sunt
stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se
dau publicitatii elevilor la inceputul primei clase de liceu, in conditiile
legii. Calendarul, metodologia, precum si modul de organizare si desfasurare a
examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si se dau publicitatii, pentru fiecare generatie, la
inceputul ultimei clase de liceu.
(6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializari
sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, absolventii invatamantului liceal pot sustine un examen de
certificare a calificarii, separat de examenul de bacalaureat. Continutul,
calendarul si modul de organizare ale examenului de certificare a calificarii se
stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se
dau publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul ultimei
clase de liceu.
(7) Absolventii invatamantului liceal care sustin
si promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc certificat de
calificare corespunzator nivelului stabilit prin Cadrul national al
calificarilor si suplimentul descriptiv al certificatului in format Europass.
(8) Eliberarea certificatului de calificare nu este
conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(1) Examenul national de bacalaureat se considera
promovat de catre absolventii invatamantului secundar superior, liceal, care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au sustinut probele A, B, C si D prevazute la
art. 77 alin. (4);
b) au sustinut probele scrise E prevazute la art.
77 alin. (4) si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c) au obtinut media aritmetica, calculata cu doua
zecimale exacte, a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. 77
alin. (4) cel putin egala cu 6.
(2) In urma promovarii examenului national de
bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.
(3) Absolventilor de liceu care au sustinut
evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) li se elibereaza
certificate care atesta nivelul de competenta lingvistica, respectiv nivelul de
competenta digitala. Eliberarea acestor certificate nu este conditionata de
promovarea probelor scrise E prevazute la art. 77 alin. (4).
(4) In cazul nepromovarii examenului national de
bacalaureat, pot fi recunoscute in sesiunile urmatoare, la cerere, rezultatele
la evaluarile A, B, C si D sustinute conform prevederilor art. 77 alin. (4),
respectiv rezultatele la probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) care
au fost promovate cu cel putin nota 5.
(5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua
sesiuni ale examenului national de bacalaureat.
(6) Candidatii proveniti din invatamantul
preuniversitar pot sustine examenul national de bacalaureat si examenul de
certificare a calificarii, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile
ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(7) Evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77
alin. (4) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant, in
timpul anului scolar, pe parcursul semestrului al II-lea, in fata unei comisii
prezidate de directorul unitatii de invatamant si numite prin decizie a
inspectorului scolar general, in conditiile stabilite prin metodologie
specifica.
(8) Probele scrise E la examenul national de
bacalaureat, prevazute la art. 77 alin. (4), se sustin dupa incheierea cursurilor,
in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar.
(9) Comisia prevazuta la alin. (8) este condusa de
un presedinte, numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului dintre cadrele didactice universitare de predare,
avand titlul stiintific de doctor, sau de un cadru didactic din invatamantul
liceal, avand gradul didactic I si performante profesionale deosebite, dintr-o
unitate de invatamant situata in alt judet decat cel in care se afla unitatea
de invatamant din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului
national de bacalaureat.
(10) Comisia prevazuta la alin. (8) este alcatuita
exclusiv din profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care
provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national de
bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului national de bacalaureat
se fac publice prin afisare.
CAPITOLUL VI
Resursa umana
Resursa umana
SECTIUNEA 1
Beneficiarii educatiei
Beneficiarii educatiei
(1) Beneficiarii primari ai invatamantului
preuniversitar sunt anteprescolarii, prescolarii si elevii.
(2) Beneficiarii secundari ai invatamantului
preuniversitar sunt familiile anteprescolarilor, ale prescolarilor si ale
elevilor.
(3) Comunitatea locala si societatea, in general, sunt
beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar.
(1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe
beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea
reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului National al
Elevilor sau a altor asociatii reprezentative ale elevilor, si prin consultarea
obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv
a structurilor asociative reprezentative ale parintilor, a reprezentantilor
mediului de afaceri, a autoritatilor administratiei publice locale si a
societatii civile.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului, impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile
guvernamentale si nonguvernamentale reprezentative, elaboreaza un statut in
care sunt prevazute drepturile si indatoririle elevilor, care se aproba prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. In baza
acestui statut, fiecare unitate de invatamant isi elaboreaza regulamentul scolar
propriu.
(1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din
invatamantul preuniversitar au drepturi egale la educatie, prin activitati
extrascolare organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(2) Activitatile extrascolare sunt realizate in
cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar, in cluburi, in palate ale
copiilor, in tabere scolare, in baze sportive, turistice si de agrement sau in
alte unitati acreditate in acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul si
competentele unitatilor care ofera educatie extrascolara se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului.
(1) Elevii de la cursurile cu frecventa din
invatamantul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanta, de
burse de merit, de burse de studiu si de burse de ajutor social.
(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc
anual prin hotarare a consiliului local, respectiv a consiliului
judetean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se
stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, a
burselor de studiu si a celor de ajutor social se stabilesc anual in consiliile
de administratie ale unitatilor de invatamant, in limitele fondurilor
repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a
activitatilor scolare.
(4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de
contract incheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau
fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, in conditiile
legii.
(5) Elevii si cursantii straini din invatamantul
preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in
strainatate beneficiaza de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
(1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din
unitatile scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza de
asistenta medicala, psihologica si logopedica gratuita, in cabinete medicale,
psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat.
(2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza
examinarea starii de sanatate a elevilor, pe baza unei metodologii comune
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de
Ministerul Sanatatii.
(3) Autorizarea sanitara necesara functionarii
unitatilor de invatamant de stat se obtine fara taxe.
(1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal
acreditat/autorizat beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local
in comun, de suprafata, naval si subteran, precum si pentru transportul intern
auto, feroviar si naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2) Ca masura de protectie speciala, elevii orfani,
elevii cu cerinte educationale speciale, precum si cei institutionalizati pot
beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport mentionate la
alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in
localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin unitatile de
invatamant la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, in limita a 50 km,
sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii
dus-intors pe semestru, daca locuiesc la internat sau in gazda.
(4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75%
pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de
film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii
publice.
(5) Elevii etnici romani din afara granitelor
tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate
manifestarile prevazute la alin. (4).
(1) In situatii justificate, elevilor din
invatamantul obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate decat aceea de
domiciliu, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, de masa si de
internat, de catre autoritatile administratiei publice locale din localitatea
de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivitatilor locale,
al societatilor de binefacere, precum si al altor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subventioneaza toate costurile aferente
frecventarii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri
socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei care frecventeaza scolile
profesionale. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a
Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii, in
momentul inscrierii anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor sau a
elevilor, in Registrul unic matricol, un contract educational, in care sunt
inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. Contractul
educational-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului si este particularizat, la nivelul fiecarei unitati de
invatamant, prin decizia consiliului de administratie.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului
educational-tip de catre unitatea de invatamant este sanctionata de
inspectoratul scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia
masuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada invatamantului obligatoriu.
(4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru
distrugerile materiale din patrimoniul scolii, cauzate de elev.
Art.
87. - Unitatile de invatamant
pot primi donatii din tara si din strainatate, potrivit reglementarilor legale,
daca servesc politicii educationale a sistemului national de invatamant si daca
nu sunt contrare intereselor statului roman si legislatiei in vigoare.
(1) Personalul din invatamantul preuniversitar este
format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal
administrativ sau nedidactic.
(2) In invatamantul preuniversitar poate functiona
personal didactic asociat.
(3) Personalul didactic auxiliar este definit
conform prevederilor prezentei legi.
(4) Personalul administrativ isi desfasoara
activitatea in baza Legii nr.
53/2003 - Codul
muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art.
89. - In invatamantul
preuniversitar de stat si particular, posturile didactice vacante si rezervate
se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu
personalitate juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(1) Concursurile pentru ocuparea posturilor
didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care
indeplineste conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(2) Angajarea personalului didactic in unitatile de
invatamant cu personalitate juridica se face prin incheierea contractului individual
de munca de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de
administratie.
(1) Organizarea si desfasurarea concursului de
ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de
invatamant sunt coordonate de director. Consiliul de administratie al unitatii
de invatamant aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele concursului.
(2) Angajarea prin incheierea contractului
individual de munca a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile
de invatamant cu personalitate juridica se face de catre directorul unitatii,
cu aprobarea consiliului de administratie.
(1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de
invatamant preuniversitar se realizeaza anual evaluarea activitatii
personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se
stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
(2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei
consiliului de administratie privind acordarea calificativului anual si a
gradatiei de merit.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului dezvolta programul national de stimulare a excelentei didactice,
finantat din propriul buget, din care se premiaza excelenta didactica.
(4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si
a implementarii programului national de stimulare a excelentei didactice se
elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5) Salarizarea personalului didactic si a celui
didactic auxiliar din unitatile de invatamant de stat se face si in functie de
performantele profesionale, conform legii.
(6) Veniturile salariale si extrasalariale ale
directorilor si directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului
didactic din unitatile de invatamant particular se stabilesc prin negociere
intre conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana in cauza, cu
avizul consiliului de administratie al unitatii scolare.
(7) Inspectoratele scolare judetene si
Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a
resursei umane din invatamantul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc
la cunostinta celor in cauza, consiliului de administratie al unitatii de
invatamant si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art.
93. - Hotararile privind
angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de invatamant
de catre consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor.
Directorul unitatii de invatamant emite deciziile conform hotararilor
consiliului de administratie. Angajatorul este unitatea de invatamant.
CAPITOLUL VII
Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant
Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dispozitii generale
(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale,
elaboreaza si implementeaza politica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar.
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are drept de
initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor
umane din sfera educatiei.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului exercita, in domeniul invatamantului preuniversitar, urmatoarele
atributii:
a) elaboreaza, aplica, monitorizeaza si evalueaza
politicile educationale nationale;
b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa;
c) coordoneaza si controleaza sistemul national de
invatamant;
d) avizeaza structura retelei invatamantului
preuniversitar si inainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare,
pe baza propunerilor unitatilor de invatamant, a autoritatilor administratiei
publice locale, a operatorilor economici, avand in vedere recomandarile
studiilor de prognoza, centralizate, avizate si transmise de catre
inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti;
e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul
national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea
acestora;
f) evalueaza, aproba si achizitioneaza manualele
scolare si asigura finantarea conform legii;
g) aproba, conform legii, regulamentele de
organizare si de functionare a unitatilor subordonate si a unitatilor conexe;
h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in
domeniul invatamantului;
i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant;
j) asigura cadrul organizatoric pentru
selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
k) asigura scolarizarea specializata si asistenta
psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte
educationale speciale;
l) analizeaza modul in care se asigura protectia
sociala in invatamant si propune Guvernului si autoritatilor administratiei
publice locale abilitate masuri corespunzatoare;
m) coordoneaza, monitorizeaza si controleaza
perfectionarea si formarea initiala si continua a personalului didactic pentru
politicile de interes national;
n) elaboreaza politicile nationale in domeniul
resurselor umane;
o) raspunde de evaluarea sistemului national de
invatamant pe baza standardelor nationale;
p) elaboreaza, impreuna cu alte ministere
interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele
internationale specializate in domeniul invatamantului, formarii profesionale
si al cercetarii stiintifice;
q) stabileste modalitatile de recunoastere si de
echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor
stiintifice eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne, incaseaza
taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de
vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileste structura anului scolar;
s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru
asigurarea cadrului unitar al implementarii politicilor educationale nationale;
t) construieste si asigura functionarea optima a
Platformei scolare de e-learning, precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale;
u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile
scolare si pentru dotarea acestora;
v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului
raportul privind starea invatamantului preuniversitar in Romania;
w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si
interpretarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind
educatia.
(3) In realizarea atributiilor sale, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului infiinteaza, organizeaza si
finanteaza comisii si consilii nationale. Organizarea si functionarea acestora
sunt stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului. De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului propune Guvernului infiintarea de agentii.
(1) Inspectoratele scolare judetene si
Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice
deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
cu personalitate juridica, avand in principal urmatoarele atributii:
a) aplica politicile si strategiile Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului la nivel judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti;
b) controleaza aplicarea legislatiei si
monitorizeaza calitatea activitatilor de predare-invatare si respectarea
standardelor nationale/indicatorilor de performanta, prin inspectia scolara;
c) controleaza, monitorizeaza si evalueaza
calitatea managementului unitatilor si institutiilor de invatamant;
d) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei
publice locale, scolarizarea elevilor si monitorizeaza participarea la cursuri
a acestora pe durata invatamantului obligatoriu;
e) coordoneaza admiterea in licee, evaluarile
nationale si concursurile scolare la nivelul unitatilor de invatamant din judet
si, respectiv, din municipiul Bucuresti;
f) monitorizeaza implementarea programelor
nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului pe aria judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a
proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor
Uniunii Europene in domeniul educatiei si tineretului;
g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre
autoritatea administratiei publice locale si unitatile de invatamant;
h) coordoneaza si controleaza activitatile
unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului din aria judetului/municipiului Bucuresti;
i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului
pe teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti. Acest raport se
face public;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu