LEGEA EDUCATIEI

Parlamentul Romaniei

Legea 1 din 5 ianuarie 2011 (Legea 1/2011)

a educatiei nationale

Publicat in Monitorul Oficial 18 din 10 ianuarie 2011 (M. Of. 18/2011)

   Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

   TITLUL I
Dispozitii generale

   Art. 1. - Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatatura pe tot parcursul vietii. Legea reglementeaza structura, functiile, organizarea si functionarea sistemului national de invatamant de stat, particular si confesional.

   Art. 2. -

(1) Legea are ca viziune promovarea unui invatamant orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directa, in profesie si in societate.

   (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile cerinte, derivate din statutul Romaniei de tara membra a Uniunii Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt competitive, capabila sa functioneze eficient in societatea actuala si viitoare.

   (3) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii.

   (4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum si la invatarea pe tot parcursul vietii, fara nicio forma de discriminare.

   (5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene.

   (6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie in Romania, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Romaniei este oficial recunoscuta conform legii.

   (7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala.

   Art. 3. - Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar si superior, cat si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt:

   a) principiul echitatii - in baza caruia accesul la invatare se realizeaza fara discriminare;

   b) principiul calitatii - in baza caruia activitatile de invatamant se raporteaza la standarde de referinta si la bune practici nationale si internationale;

   c) principiul relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si social-economice;

   d) principiul eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

e) principiul descentralizarii - in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces;

   f) principiul raspunderii publice - in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor;

   g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor romani si dialogului intercultural;

   h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;

   i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;

   j) principiul asigurarii egalitatii de sanse;

   k) principiul autonomiei universitare;

   l) principiul libertatii academice;

   m) principiul transparentei - concretizat in asigurarea vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;

   n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de ideologii, dogme religioase si doctrine politice;

   o) principiul incluziunii sociale;

   p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia;

   q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor;

   r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitatilor sportive;

   s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;

   t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare;

   u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invatamant.

   Art. 4. - Educatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini, necesare pentru:

   a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii;

   b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate;

   c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile;

   d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural;

   e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

   f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural.

   Art. 5. -

(1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiile prezentei legi.

   (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

   (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi care vizeaza evaluarile nationale de la finalul invatamantului gimnazial sau liceal se aplica incepand cu promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazial, respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a completarii.

   Art. 6. -

(1) In Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, conform legislatiei in vigoare.

   (2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile de invatamant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   Art. 7. -

(1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalca normele de moralitate si orice activitati care pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura politica si prozelitismul religios.

   (2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de stat este interzisa.

   Art. 8. - Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obtine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

   Art. 9. -

(1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele:

   a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor;

   b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate;

   c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite;

   d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile;

   e) eficienta utilizarii resurselor.

   (2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul profesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, cicluri si programe de studii se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.

   (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si confesional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare.

   (5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principiul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferenta unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care acesta invata, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).

   (6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre operatori economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.

   (7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.

   Art. 10. -

(1) In Romania, invatamantul este serviciu de interes public si se desfasoara, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritatilor nationale si in limbi de circulatie internationala.

   (2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si/sau, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev in limba sa materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.

   (3) Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii romane. Autoritatile administratiei publice asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita insusirea limbii romane.

   (4) In sistemul national de invatamant, documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se intocmesc numai in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare.

   (5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.

   Art. 11. -

(1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

   (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate, poate sustine lectorate in universitati din strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca.

   Art. 12. -

(1) Statul sustine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu probleme si nevoi sociale, precum si pe aceia cu cerinte educationale speciale.

   (2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile legii.

   (3) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere si alte asemenea stimulente elevilor si studentilor cu performante scolare si universitare, precum si cu rezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si sportive.

   (4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de studii pot primi si burse pentru performante scolare si universitare.

   (5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.

   (6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. Invatamantul special si special integrat sunt parte componenta a sistemului national de invatamant preuniversitar.

   (7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma de instruire scolara diferentiata, adaptata, precum si o forma de asistenta educationala, sociala si medicala complexa, destinata persoanelor cu cerinte educationale speciale.

   (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate de invatamant sau vor primi cazare si masa gratuite in internatele scolare, cu exceptia celor inscrisi in invatamantul postliceal.

   Art. 13. -

(1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege.

   (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de invatare realizate de fiecare persoana, incepand cu educatia timpurie, in scopul dobandirii de cunostinte, formarii de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de aptitudini semnificative din perspectiva personala, civica, sociala si/sau ocupationala.

   Art. 14. -

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea asociatiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritatilor Nationale, sindicatelor reprezentative din invatamant, asociatiilor reprezentative ale elevilor, asociatiilor reprezentative ale studentilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furnizorilor de servicii sociale.

   (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat.

   Art. 15. -

(1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizarea unui invatamant teologic specific in cadrul invatamantului de stat in universitatile de stat existente, ca facultati cu dubla subordonare, destinat pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii invatamantului liceal, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial. Infiintarea, organizarea si functionarea acestui invatamant se realizeaza potrivit legii.

   (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invatamant confesional prin infiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de invatamant particular, conform prevederilor prezentei legi.

   TITLUL II
Invatamantul preuniversitar

   CAPITOLUL I
 Dispozitii generale

   Art. 16. -

(1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamantul primar si cel gimnazial. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020.

   (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase, la forma cu frecventa, inceteaza la varsta de 18 ani.

   (3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, invatamantul liceal de stat este generalizat si gratuit.

   Art. 17. - Pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar, cu exceptia invatamantului postliceal, copiii beneficiaza de alocatia de stat pentru copii, in conditiile legii.

   Art. 18. -

(1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevilor apartinand cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.

   (2) La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.

   (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si cultele religioase recunoscute oficial de stat.

   Art. 19. -

(1) In sistemul national de invatamant, unitatile de invatamant de stat au personalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza, dupa caz, astfel:

   a) cu minimum 300 de elevi;

   b) cu minimum 300 de elevi, prescolari si anteprescolari;

   c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari;

   d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari, in cazul unitatilor de invatamant special.

   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul total al elevilor, prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. (1), se organizeaza o singura unitate de invatamant cu personalitate juridica.

   (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare in limba romana.

   (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala, autoritatile administratiei publice locale, in baza avizului conform al inspectoratelor scolare, aproba organizarea, functionarea si, dupa caz, dizolvarea unor structuri de invatamant, fara personalitate juridica - ca parti ale unei unitati de invatamant cu personalitate juridica - si subordonate aceluiasi ordonator principal de credite, in conditiile legii.

   (5) In cazul unitatilor de invatamant confesional preuniversitar de stat existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cultele respective si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au obligatia ca, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului, care stabileste relatia juridica, patrimoniala, financiara si administrativa.

   Art. 20. -

(1) Autoritatile administratiei publice locale asigura, in conditiile legii, buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in localitatile in care acestea isi exercita autoritatea.

   (2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice locale a obligatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar se sanctioneaza conform legii.

   Art. 21. -

(1) Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la o clasa la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare.

   (3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in acord cu particularitatile de varsta si individuale.

   (4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant, pe baza unei metodologii nationale aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   CAPITOLUL II
 Structura sistemului national de invatamant preuniversitar

   SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

  

   Art. 22. -

(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansamblul unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate.

   (2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de invatamant si, dupa caz, filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie si pentru profesionalizarea progresiva.

   Art. 23. -

(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

   a) educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;

   b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;

   c) invatamantul secundar, care cuprinde:

   (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

   (ii) invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;

   d) invatamantul profesional, cu durata intre 6 luni si 2 ani;

   e) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.

   (2) Invatamantul liceal, vocational si tehnologic, invatamantul profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul national al calificarilor.

   Art. 24. -

(1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior.

   (2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din invatamantul liceal, filiera tehnologica.

   (3) Invatamantul profesional si tehnic este format din: invatamant profesional, invatamant tehnic si invatamant postliceal.

   Art. 25. -

(1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant cu frecventa si invatamant cu frecventa redusa.

   (2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. In mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei, invatamantul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redusa, in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta medicala.

   Art. 26. - Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate stabili, prin hotarare a Guvernului, functionarea in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.

   SECTIUNEA a 2-a
Educatia anteprescolara

   Art. 27. -

(1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese si, dupa caz, in gradinite si in centre de zi.

   (2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie anteprescolara, continutul educativ, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

   (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei anteprescolare se face de catre autoritatile administratiei publice locale, impreuna cu inspectoratele scolare, cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare.

   (4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Finantarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educatie timpurie acreditati, de stat sau privati.

   (5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizeaza in conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.

   (6) Statul sprijina educatia timpurie, ca parte componenta a invatarii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate in scop educational, conform legislatiei in domeniul asistentei sociale, in functie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

   (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. (6) se stabileste prin norme metodologice adoptate prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

   SECTIUNEA a 3-a
Invatamantul prescolar

   Art. 28. -

(1) Invatamantul prescolar se organizeaza in gradinite cu program normal, prelungit si saptamanal. Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate juridica sau in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica.

   (2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asigura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar.

   SECTIUNEA a 4-a
Invatamantul primar

   Art. 29. -

(1) Invatamantul primar se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.

   (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.

   (3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de 8 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisa a parintilor, a tutorilor legali sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anului scolar.

   (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip "A doua sansa", in vederea promovarii invatamantului primar pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de invatamant pana la varsta de 14 ani.

   SECTIUNEA a 5-a
Invatamantul gimnazial

   Art. 30. -

(1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si functioneaza, de regula, cu program de dimineata.

   (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, prin inspectoratele scolare, poate organiza programe educationale de tip "A doua sansa", in vederea promovarii invatamantului gimnazial pentru persoane care  

depasesc cu peste 4 ani varsta corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit invatamantul secundar, gimnazial.

   (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invatamantul liceal pot sa finalizeze, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.

   SECTIUNEA a 6-a
Invatamantul liceal

   Art. 31. -

(1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri:

   a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;

   b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului;

   c) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.

   (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant, in functie de dinamica sociala, economica si educationala, specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin. (1).

   (3) Durata studiilor in invatamantul liceal - forma de invatamant cu frecventa - este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica, in conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Pentru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an.

   (4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza, de regula, ca invatamant cu frecventa. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa, in unitatile de invatamant stabilite de inspectoratul scolar, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale.

   (5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau mai multe filiere si unul sau mai multe profiluri. In cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legii.

   (6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificarii, in conditiile legii. Absolventii care promoveaza examenul de certificare dobandesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

   (7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera tehnologica sau vocationala a liceului sunt stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale, avand in vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale.

   SECTIUNEA a 7-a
Invatamantul tehnologic si vocational

   Art. 32. -

(1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau vocationala, pentru calificari din Registrul national al calificarilor, actualizat periodic, in functie de nevoile pietei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judetene si locale.

   (2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baza solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe baza unor contracte de scolarizare.

   (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certificare a calificarii corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor.

(4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la operatorii economici ori institutiile publice cu care unitatea de invatamant are incheiate contracte pentru pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate, in cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesionala initiala. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-cadru de invatamant, aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (5) Operatorii economici care asigura, pe baza de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de pregatire practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica sau locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale.

   SECTIUNEA a 8-a
Invatamantul profesional

   Art. 33. -

(1) Invatamantul profesional se poate organiza in scoli profesionale care pot fi unitati independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.

   (2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale.

   (3) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificarii profesionale, dobandesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

   (4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de certificare a calificarii profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin metodologie, care se da publicitatii la inceputul ciclului.

   (5) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificarii profesionale, pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa.

   (6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.

   (7) Programele de pregatire profesionala, prevazute la alin. (6), sunt organizate prin unitatile de invatamant de stat si sunt gratuite, in conditiile in care sunt finalizate pana la varsta de 18 ani.

   (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilite de unitatea de invatamant, pe baza standardelor ocupationale, prin consultare cu angajatorii.

   (9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu examen de certificare a calificarii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a calificarii sunt reglementate de Autoritatea Nationala pentru Calificari.

   (10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul liceal - filiera tehnologica sau vocationala, prin:

   a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal - filiera tehnologica sau vocationala, in baza unui regulament propriu;

   b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de stat;

   c) burse speciale si alte forme de sprijin material.

   SECTIUNEA a 9-a
Invatamantul militar preuniversitar

   Art. 34. -

(1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant