j) aproba, la propunerea consiliului local sau a
consiliilor judetene, infiintarea unitatilor pentru educatie timpurie,
invatamant primar si gimnazial;
k) aplica politicile educationale nationale la
nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti;
l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si
institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor
didactice la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
m) monitorizeaza activitatile de constituire, de
vacantare si de ocupare a posturilor didactice din unitatile de invatamant;
n) gestioneaza baza de date privind cadrele
didactice calificate angajate in unitatile de invatamant, precum si intreaga
baza de date a educatiei;
o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala
propusa de autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu
politica educationala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica
si sociala la nivel regional, judetean si local, dupa consultarea unitatilor de
invatamant, a operatorilor economici si a partenerilor sociali interesati;
p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane
din invatamantul preuniversitar;
q) asigura colectarea datelor statistice pentru
sistemul national de indicatori privind educatia.
(2) Structura inspectoratelor scolare judetene,
respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Inspectoratul scolar are un consiliu de
administratie si un consiliu consultativ. Functionarea acestora se realizeaza
in baza unui regulament propriu, elaborat si aprobat de consiliul de
administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4) In structura inspectoratelor scolare din judetele
cu invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori
scolari pentru acest tip de invatamant. Acesti inspectori scolari sunt numiti
respectand procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al
minoritatilor nationale.
(5) In structura inspectoratelor scolare sunt
cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor
proveniti din medii socioeconomice dezavantajate.
SECTIUNEA a 2-a
Conducerea unitatilor de invatamant
Conducerea unitatilor de invatamant
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu
personalitate juridica sunt conduse de consiliile de administratie, de
directori si de directori adjuncti, dupa caz. In exercitarea atributiilor ce le
revin, consiliile de administratie si directorii conlucreaza cu consiliul
profesoral, cu comitetul de parinti si cu autoritatile administratiei publice
locale.
(2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de
administratie este organ de conducere si este constituit din 7, 9 sau 13
membri, astfel:
a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel
gimnazial cu un singur rand de clase, consiliul de administratie este format
din 7 membri, cu urmatoarea componenta: 3 cadre didactice, inclusiv directorul;
2 reprezentanti ai parintilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant
al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplica in mod
corespunzator si pentru invatamantul prescolar si primar;
b) in cazul in care consiliul de administratie este
format din 9 membri, dintre acestia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al
primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local si 2 reprezentanti ai
parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai
consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea
de invatamant respectiva;
c) in cazul in care consiliul de administratie este
format din 13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al
primarului, 3 reprezentanti ai consiliului local si 3 reprezentanti ai
parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai
consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea
de invatamant respectiva.
(3) Consiliul de administratie este organul de
conducere al unitatii de invatamant. La sedintele consiliului de administratie
participa, de regula, si un reprezentant al elevilor, cu statut de observator.
(4) Dupa constituirea consiliului de administratie,
membrii acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor didactice,
prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii. Presedintele de sedinta
este ales pentru o perioada de cel mult un an, conduce sedintele consiliului de
administratie si semneaza hotararile adoptate in aceasta perioada.
(5) In invatamantul particular si confesional, in
componenta consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administratie este asigurata de
persoana desemnata de fondatori. In unitatile pentru invatamantul general
obligatoriu, consiliul de administratie cuprinde si un reprezentant al
consiliului local.
(6) Consiliul de administratie se intruneste lunar
sau ori de cate ori este necesar, la solicitarea directorului sau a doua treimi
dintre membri. Metodologia-cadru de organizare si de functionare a consiliului de
administratie este stabilita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
(7) Consiliul de administratie are urmatoarele
atributii principale:
a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia
bugetara la nivelul unitatii de invatamant;
b) aproba planul de dezvoltare institutionala
elaborat de directorul unitatii de invatamant;
c) aproba curriculumul la decizia scolii, la
propunerea consiliului profesoral;
d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti;
e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de
director si de director adjunct;
f) aproba planul de incadrare cu personal didactic
si didactic auxiliar, precum si schema de personal nedidactic;
g) aproba programe de dezvoltare profesionala a
cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sanctioneaza abaterile disciplinare, etice sau
profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aproba comisiile de concurs si valideaza
rezultatul concursurilor;
j) aproba orarul unitatii de invatamant;
k) isi asuma raspunderea publica pentru
performantele unitatii de invatamant, alaturi de director;
l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin
ordine si metodologii ale ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului, respectiv ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(8) Hotararile consiliului de administratie se
adopta cu majoritatea voturilor celor prezenti, mai putin cele prevazute la
art. 93. Hotararile consiliului de administratie care vizeaza personalul din
unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a functiilor de
conducere, acordarea gradatiei de merit, restrangerea de activitate, acordarea
calificativelor, aplicarea de sanctiuni si altele asemenea, se iau prin vot
secret. Membrii consiliului de administratie care se afla in conflict de
interese nu participa la vot.
(9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul
unitatii de invatamant se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului
de administratie.
(1) Directorul exercita conducerea executiva a
unitatii de invatamant. In cazul unitatilor de invatamant cu predare integrala
in limbile minoritatilor nationale, directorul are obligatia cunoasterii limbii
respective. In cazul unitatilor de invatamant cu sectii de predare in limbile
minoritatilor nationale, unul dintre directori are obligatia cunoasterii limbii
respective. In aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea
organizatiei care reprezinta minoritatea respectiva in Parlamentul Romaniei
sau, daca minoritatea nu are reprezentare parlamentara, cu consultarea Grupului
parlamentar al minoritatilor nationale.
(2) Directorul unitatii de invatamant de stat are
urmatoarele atributii:
a) este reprezentantul legal al unitatii de
invatamant si realizeaza conducerea executiva a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unitatii de
invatamant;
c) isi asuma, alaturi de consiliul de
administratie, raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant
pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de
administratie regulamentul de organizare si functionare al unitatii de
invatamant;
e) propune spre aprobare consiliului de
administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara;
f) raspunde de selectia, angajarea, evaluarea
periodica, formarea, motivarea si incetarea raporturilor de munca ale
personalului din unitatea de invatamant;
g) indeplineste alte atributii stabilite de catre
consiliul de administratie, conform legii;
h) prezinta anual un raport asupra calitatii
educatiei in unitatea sau in institutia pe care o conduce. Raportul este
prezentat in fata comitetului de parinti si este adus la cunostinta
autoritatilor administratiei publice locale si a inspectoratului scolar
judetean/al municipiului Bucuresti;
i) coordoneaza colectarea si transmite
inspectoratului scolar datele statistice pentru sistemul national de indicatori
privind educatia.
(3) Structurile si functiile de conducere ale
unitatilor de invatamant particular si confesional, atributiile, modul de
constituire, precum si durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de
organizare si functionare a acestora, in concordanta cu prevederile legale.
(4) Directorul unitatii de invatamant particular si
confesional exercita conducerea executiva, in stricta conformitate cu
responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotararile consiliului
de administratie al unitatii de invatamant si cu respectarea prevederilor
regulamentului de organizare si functionare a acesteia.
(1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant
este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara cu
personalitate juridica, este prezidat de catre director si se intruneste lunar
sau ori de cate ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea
a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
(2) Atributiile consiliului profesoral sunt
urmatoarele:
a) gestioneaza si asigura calitatea actului
didactic;
b) stabileste Codul de etica profesionala si
monitorizeaza aplicarea acestuia;
c) valideaza fisele de autoevaluare ale
personalului angajat al unitatii de invatamant, in baza carora se stabileste
calificativul anual;
d) propune consiliului de administratie masuri de
optimizare a procesului didactic;
e) propune consiliului de administratie
curriculumul la dispozitia scolii;
f) propune consiliului de administratie premierea
si acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu
rezultate deosebite la catedra;
g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale
elevilor;
h) propune consiliului de administratie initierea
procedurii legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau pentru
incalcari ale eticii profesionale;
i) propune consiliului de administratie programele
de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice;
j) alege cadrele didactice membre ale consiliului
de administratie;
k) indeplineste alte atributii stabilite de
consiliul de administratie.
SECTIUNEA a 3-a
Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar
Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar
(1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale Educatiei,
casele corpului didactic, centrele atestate de formare continua in limbile
minoritatilor nationale, Centrul National de Instruire Diferentiata, Unitatea
pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, palatele si cluburile
copiilor.
(2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar
sunt: centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul
Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.
(3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti
functioneaza casa corpului didactic, denumita in continuare CCD, cu
personalitate juridica, coordonata metodologic de inspectoratul scolar.
Structura si atributiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(4) Centrele judetene de resurse si asistenta
educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta
Educationala sunt unitati specializate ale invatamantului preuniversitar, cu
personalitate juridica, coordonate metodologic de inspectoratul scolar.
(5) Finantarea centrului judetean de resurse si
asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta
Educationala se asigura de la bugetul consiliului judetean.
(6) Centrul judetean de resurse si asistenta
educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta
Educationala organizeaza, coordoneaza metodologic, monitorizeaza si evalueaza,
dupa caz, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, urmatoarele activitati
si servicii educationale:
a) servicii de asistenta
psihopedagogica/psihologica, furnizate prin centrele judetene si prin
cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin
centrele si prin cabinetele logopedice interscolare;
c) servicii de evaluare, de orientare scolara si
profesionala;
d) servicii de mediere scolara, furnizate de
mediatorii scolari;
e) servicii de consultanta pentru educatie
incluziva, furnizate de centrele scolare de educatie incluziva.
(7) Structura, organizarea si functionarea
centrului judetean de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului.
(8) Centrul National de Instruire Diferentiata se
organizeaza si functioneaza conform metodologiei elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in 12 luni de la intrarea in
vigoare a prezentei legi.
(9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului
Preuniversitar se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului. Atributiile, structura, organizarea si functionarea
Unitatii pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se stabilesc prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de
invatamant pentru activitati extrascolare. Palatele copiilor au si rol
metodologic.
(2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este
subordonat Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Palatele si cluburile copiilor sunt in
subordinea inspectoratelor scolare.
(4) Organizarea si competentele palatelor si
cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
CAPITOLUL VIII
Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar
Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dispozitii generale
(1) Finantarea unitatilor de invatamant
preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si
finantarea suplimentara.
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti
prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial,
profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si
pentru elevii din invatamantul postliceal special de stat. Finantarea de baza
se face in limitele costului standard per elev/prescolar, conform metodologiei
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) In invatamantul preuniversitar particular,
taxele de scolarizare se stabilesc de consiliul de administratie al fiecarei
institutii sau unitati de invatamant, in conditiile legii.
(1) Finantarea invatamantului preuniversitar de
stat, particular si confesional se asigura din fonduri publice sau din alte surse,
potrivit legii.
(2) Finantarea invatamantului preuniversitar
particular si confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, in
cazul invatamantului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu, precum si din
alte surse, potrivit legii.
(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si
resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu
autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor
administratiei publice locale, cu asociatii reprezentative ale parintilor,
asociatii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu
sindicatele reprezentative.
(2) Consiliile locale si consiliul judetean,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot
contribui din bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a
unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in
conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform
standardelor nationale.
(2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de
stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale
bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele categorii de
cheltuieli:
a) cheltuielile cu salariile, sporurile,
indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum
si contributiile aferente acestora;
b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea
personalului;
c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a
elevilor;
d) cheltuielile materiale si pentru servicii;
e) cheltuielile cu intretinerea curenta.
(3) Finantarea de baza a unei unitati scolare
rezulta prin multiplicarea costului standard per elev/prescolar cu coeficienti
specifici unitatii scolare si cu numarul de elevi si se aproba anual prin
hotarare a Guvernului.
(4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor
de invatamant prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o
constituie costul standard per elev/prescolar. Costul standard per
elev/prescolar se determina pentru fiecare nivel de invatamant, filiera,
profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/prescolar
se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului
Preuniversitar, in conditiile prezentei legi si conform normelor metodologice
elaborate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
si aprobate prin hotarare a Guvernului. Consiliul National pentru Finantarea
Invatamantului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, ai partenerilor sociali si ai
structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.
Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face
pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per
elev/prescolar, numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant, precum
si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea
dezavantajelor, de limba de predare si alti factori.
(5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea
bugetului de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare ale
municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu asistenta tehnica de
specialitate a inspectoratelor scolare judetene, respectiv a Inspectoratului
Scolar al Municipiului Bucuresti.
(6) Sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, alocate pentru unitatile de invatamant preuniversitar de
stat ca finantare de baza, nu pot fi executate silit pentru recuperarea
creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor
administratiei publice locale.
(1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de
capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant
preuniversitar de stat.
(2) Finantarea complementara se asigura din
bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin
unitatile de invatamant preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea
adaugata, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) investitii, reparatii capitale, consolidari;
b) subventii pentru internate si cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala
a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform
prevederilor art. 84 alin. (1);
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice,
conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicala
obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar, cu exceptia
celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri scolare si
activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de
invatamant;
i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca, pentru personalul angajat, prescolari si elevi;
j) gestionarea situatiilor de urgenta;
k) cheltuieli pentru participarea in proiecte
europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale.
(3) Finantarea complementara aprobata anual prin
legea bugetului de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare
ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale finantelor publice
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti si cu asistenta tehnica a
inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.
Art.
106. - Finantarea de baza si
finantarea complementara se realizeaza pe baza contractului de management
incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul
localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se afla unitatea de
invatamant, respectiv cu presedintele consiliului judetean/primarul de sector,
in cazul scolilor speciale.
(1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma
globala fixa din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului pentru premierea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cu
rezultate deosebite in domeniul incluziunii sau in domeniul performantelor
scolare.
(2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale
ale sectoarelor municipiului Bucuresti si consiliile judetene, respectiv
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, contribuie la finantarea
suplimentara, acordand granturi unitatilor de invatamant, in baza unei
metodologii proprii.
(3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza
de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator.
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat
pot obtine venituri proprii din activitati specifice, conform legii, din
donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite.
(2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de
baza, complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform deciziilor
consiliului de administratie. La sfarsitul anului bugetar, sumele necheltuite raman
in contul unitatii de invatamant care le-a realizat si se reporteaza pentru
bugetul anual urmator.
(3) Directorul si consiliul de administratie al
unitatii de invatamant cu personalitate juridica raspund de incadrarea in
bugetul aprobat, in conditiile legii.
(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului finanteaza anual, in cadrul programelor nationale aprobate prin
hotarare a Guvernului, urmatoarele competitii:
a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea
institutionala a fiecarei unitati de invatamant dupa doua axe majore:
incluziune si performanta. In urma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua
axe, se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri:
"Excelent", "Foarte bun", "Bun",
"Satisfacator" si "Nesatisfacator". Sunt premiate atat
scolile cu excelenta in incluziune, cat si cele cu excelenta in performanta, de
stat, particulare sau confesionale. Scolile care obtin calificativul
"Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii
in vederea cresterii performantelor;
b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, scolile vor desemna
"Profesorul anului", ca semn al excelentei in predare. La nivel
judetean si national va fi desemnat "Profesorul anului" pentru
fiecare disciplina din planul de invatamant. Excelenta in predare va fi
recompensata financiar, prin programul national de stimulare a excelentei
didactice;
c) performanta elevilor la olimpiadele pe
discipline, la olimpiadele de creatie tehnico-stiintifica si artistica si la
olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) In lansarea competitiilor, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile
reprezentative ale parintilor, asociatiile reprezentative profesionale ale
cadrelor didactice, Consiliul National al Elevilor si cu sindicatele
reprezentative.
(1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste
anual, de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar, conform normelor
metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se aproba si se
executa conform legii.
(2) Excedentele anuale rezultate din executia
bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din
venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi
destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru
finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant.
(3) Finantarea unitatilor de invatamant special, a
claselor de invatamant special, a elevilor din invatamantul special, a liceelor
speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al
copiilor, prin contract managerial.
(1) De la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se asigura
urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar,
inclusiv pentru invatamantul special:
a) finantarea programelor nationale ale Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, aprobate prin hotarare a
Guvernului;
b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in
derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare
internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor
respective;
c) bursele, aprobate prin hotarare a Guvernului,
pentru elevii din Republica Moldova, etnicii romani din afara granitelor tarii,
precum si bursele pentru elevii straini;
d) organizarea evaluarilor, a simularilor si a
examenelor nationale;
e) perfectionarea pregatirii profesionale a
cadrelor didactice si didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor si
strategiilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
f) finantarea, prin hotarare a Guvernului, initiata
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a unor programe
anuale sau multianuale de investitii, de modernizare si de dezvoltare a bazei
materiale a institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv
consolidari si reabilitari de scoli si dotari;
g) finantarea unor programe nationale de protectie
sociala, stabilite prin reglementari specifice;
h) finantarea privind organizarea de concursuri
pentru elevi, pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative,
stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice,
campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si
internationala, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invatamant.
(2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele
scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor,
cluburile sportive scolare, se asigura din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Cluburile sportive scolare, precum si palatele
si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei
publice locale.
(4) Consiliul judetean/consiliile locale ale
sectoarelor si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca, prin hotarari
proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia
acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar de
stat, prin finantarea complementara.
(5) Consiliul judetean/Consiliul General al
Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea
olimpiadelor si a concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.
(6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate
elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin
bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si din
alte surse, potrivit legii.
SECTIUNEA a 2-a
Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat
Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat
(1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in
administrare bunuri proprietate publica, cele de invatamant particular au drept
fundament proprietatea privata, iar cele de invatamant confesional apartin, in
functie de entitatea care le-a infiintat, uneia dintre cele doua forme de
proprietate.
(2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie
timpurie, de invatamant prescolar, scolilor primare, gimnaziale si liceale,
inclusiv ale celorlalte niveluri de invatamant din cadrul acestora, infiintate
de stat, fac parte din domeniul public local si sunt administrate de catre
consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept
proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de
administratie, conform legislatiei in vigoare.
(3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara
activitatea unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de
resurse si asistenta educationala fac parte din domeniul public judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului
judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin
consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant respective. Celelalte
componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special de stat, ale
cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si elevilor,
precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educationala sunt de
drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de
administratie ale acestora.
(4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara
activitatea inspectoratele scolare judetene, casele corpului didactic, centrul
national de excelenta, centrele recreative si de divertisment,
Palatul National al
Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, precum si
alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul
de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele
scolare judetene si prin consiliile de administratie ale acestor unitati.
Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor
si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(5) Nu fac parte din domeniul public local,
judetean, respectiv al statului terenurile si cladirile prevazute la alin.
(2)-(4), detinute in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau
comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a
institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face
de catre autoritatile administratiei publice locale, numai cu avizul conform al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. In caz contrar,
actele de schimbare a destinatiei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta
constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.
Art.
113. - Inscrierea dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau institutiilor si unitatilor de
invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat, precum
si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv,
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in care isi desfasoara
activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face, dupa caz,
in registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in
cartile de publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege.
TITLUL III
Invatamantul superior
Invatamantul superior
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Dispozitii generale
(1) Prezentul titlu reglementeaza structura,
functiile, organizarea si functionarea invatamantului superior din Romania.
(2) Invatamantul superior este organizat in
universitati, academii de studii, institute, scoli de studii superioare si altele
asemenea, numite in continuare institutii de invatamant superior sau
universitati.
(3) Institutiile de invatamant superior pot fi de
stat, particulare sau confesionale. Aceste institutii au personalitate
juridica, au caracter nonprofit, sunt de interes public si sunt apolitice.
(1) Invatamantul superior se poate organiza doar in
institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea de functionare
provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor emise in
Romania sunt recunoscute de catre stat numai in cazul in care sunt eliberate in
conformitate cu prevederile legale in vigoare, de catre institutii de
invatamant superior acreditate.
(1) Sistemul national de invatamant superior
include toate institutiile de invatamant superior acreditate. O institutie de
invatamant superior autorizata sa functioneze provizoriu, conform procedurilor
legale in vigoare, devine parte a sistemului national de invatamant superior
numai dupa acreditare.
(2) Institutiile de invatamant superior din
strainatate, recunoscute legal, ca atare, in statul de origine, pot organiza
filiale pe teritoriul Romaniei, singure sau in parteneriat cu institutii de
invatamant superior acreditate din Romania, numai cu respectarea legislatiei in
vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea si asigurarea calitatii
programelor de studii.
(3) Institutiile de invatamant superior romanesti
pot organiza, in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu
institutii de invatamant superior din strainatate, recunoscute ca atare de
statul de origine. In cazul in care aceste programe se organizeaza in
strainatate, trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare atat in
Romania, cat si in statele respective.
Art.
117. - Misiunea invatamantului
superior este de a genera si de a transfera cunoastere catre societate prin:
a) formare initiala si continua la nivel
universitar, in scopul dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a
individului si a satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
b) cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si
transfer tehnologic, prin creatie individuala si colectiva, in domeniul
stiintelor, al stiintelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin
asigurarea performantelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum si
valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora.
(1) Sistemul national de invatamant superior se
bazeaza pe urmatoarele principii:
a) principiul autonomiei universitare;
b) principiul libertatii academice;
c) principiul raspunderii publice;
d) principiul asigurarii calitatii;
e) principiul echitatii;
f) principiul eficientei manageriale si financiare;
g) principiul transparentei;
h) principiul respectarii drepturilor si
libertatilor studentilor si ale personalului academic;
i) principiul independentei de ideologii, religii
si doctrine politice;
j) principiul libertatii de mobilitate nationala si
internationala a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor;
k) principiul consultarii partenerilor sociali in
luarea deciziilor;
l) principiul centrarii educatiei pe student.
(2) In invatamantul superior nu sunt admise
discriminari pe criterii de varsta, etnie, sex, origine sociala, orientare
politica sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare, cu
exceptia masurilor afirmative prevazute de lege.
(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa
aiba cai de acces adaptate acestora in totalitatea spatiilor universitare,
precum si conditii pentru desfasurarea normala a activitatilor academice,
sociale si culturale in cadrul institutiilor de invatamant superior.
(4) In invatamantul superior exista si pot fi
organizate facultati de teologie, in conformitate cu prevederile art. 15, si
institute de cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si
irenice internationale si in conformitate cu prevederile legale.
(1) In institutiile de invatamant superior de stat,
invatamantul este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern
si cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de catre senatul universitar, conform
legii.
(2) In institutiile de invatamant superior
particular, invatamantul este cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de catre
consiliul de administratie, conform legii.
(3) Institutiile de invatamant superior au
autonomie in stabilirea cuantumului taxelor si au obligatia sa le comunice
tuturor celor interesati, inclusiv pe site-ul universitatii.
(1) Calificarile dobandite de absolventii
programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate prin diplome,
prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de catre
institutiile de invatamant superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii
universitare sunt inscrisuri oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile
acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate
provizoriu. In acest din urma caz, in cadrul institutiei care emite diploma
trebuie sa existe o alta specializare acreditata intr-un domeniu inrudit cu
specializarea autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste conform
legii penale.
Art.
121. - Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului este autoritate publica si este abilitat
sa urmareasca, sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale in
domeniul invatamantului superior si sa aplice, daca este cazul, sanctiuni. De
asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia universitara,
isi asuma misiunea generala si pe cea proprie si isi exercita raspunderea
publica.
(1) Institutiile de invatamant superior au
patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.
(2) Institutiile de invatamant superior de stat si
particulare se infiinteaza prin lege, cu respectarea dispozitiilor legale
privind acreditarea, stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari prin
Legea nr.
87/2006, cu modificarile ulterioare.
(3) Initiativa infiintarii institutiei de
invatamant superior de stat apartine Guvernului. Initiativa infiintarii
institutiei de invatamant superior particular si confesional apartine unei
fundatii, unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie,
recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
(1) Autonomia universitara este garantata prin
Constitutie. Libertatea academica este garantata prin lege. Institutiile de
invatamant superior se organizeaza si functioneaza independent de orice
ingerinte ideologice, politice sau religioase.
(2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii
universitare sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala,
structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea
resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare.
(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei
universitare se exprima in Carta universitara, aprobata de senatul universitar,
in concordanta stricta cu legislatia in vigoare.
(4) Autonomia universitara se exercita numai cu
conditia asumarii raspunderii publice.
(5) In institutiile de invatamant superior este
asigurata libertatea cercetarii in ceea ce priveste stabilirea temelor,
alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor, conform legii.
(6) In institutiile de invatamant superior este
interzisa periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a
opiniilor stiintifice si artistice.
(7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera
alegere a cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in
vigoare si cu planurile de invatamant.
(8) Structurile si functiile de conducere ale
universitatilor particulare si confesionale, atributiile, modul de constituire,
precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite in
conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al
fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar.
(1) Raspunderea publica obliga orice institutie de
invatamant superior, de stat sau particulara:
a) sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie
si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior;
b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in
vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul
superior;
c) sa respecte politicile de echitate si etica
universitara, cuprinse in Codul de etica si deontologie profesionala aprobat de
senatul universitar;
d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta
utilizarii resurselor, in cazul universitatilor de stat, si a cheltuirii
fondurilor din surse publice, conform contractului institutional;
e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si
activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare;
f) sa respecte libertatea academica a personalului
didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si
libertatile studentilor.
(2) In cazul universitatilor confesionale,
raspunderea publica se extinde la respectarea statutului si a prevederilor
dogmatice si canonice specifice cultului respectiv.
(1) In cazul in care se constata nerespectarea
obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului sesizeaza senatul universitar in termen de 30 de zile
de la data constatarii. Daca in termen de 3 luni de la data sesizarii, universitatea
continua sa nu respecte obligatiile prevazute la art. 124, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aplica, in termen de maximum 6
luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar, una sau mai multe
dintre urmatoarele masuri:
a) revocarea din functie a rectorului, in baza
propunerii Consiliului de etica si management universitar, cu consultarea
senatului universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de la data
revocarii din functie a rectorului, senatul universitar are obligatia sa
desemneze un prorector care reprezinta universitatea si care devine ordonator
de credite pana la confirmarea unui nou rector de catre ministrul educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului. In termen de 3 luni de la revocarea din functie
a rectorului, senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui
nou rector, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, si trimite spre
confirmare ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului numele
noului rector;
b) reduce sau elimina temporar sau definitiv
accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de etica si
management universitar;
c) propune Guvernului initierea unui proiect de
lege de reorganizare sau desfiintare a institutiei de invatamant superior in
cauza.
(2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute
la art. 124 se face de catre Consiliul de etica si management universitar,
format din 11 membri, dupa cum urmeaza: 3 reprezentanti numiti de catre
Consiliul National al Rectorilor, 3 reprezentanti ai Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, numiti de ministrul educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului, cate un reprezentant numit de catre
Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, denumita in
continuare ARACIS, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului
Superior, denumit in continuare CNFIS, Consiliul National al Cercetarii
Stiintifice, denumit in continuare CNCS, Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumit in continuare
CNATDCU, si un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor.
(3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza
Consiliul de etica si management universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor
prevazute la art. 124. In urma primirii unei astfel de sesizari, Consiliul de
etica si management universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate
si de a raspunde sesizarii in termenul de 3 luni. Raspunsurile la aceste
sesizari constituie documente publice si se publica pe site-ul web al
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Respectarea de catre institutiile de invatamant
superior a obligatiilor prevazute la art. 124 si a altor obligatii legale
aferente raspunderii publice, precum si respectarea de catre Consiliul de etica
si management universitar a obligatiilor prevazute la alin. (3) constituie un
interes legitim public pentru orice persoana fizica sau juridica romana.
Nerespectarea acestor obligatii poate fi atacata in contencios administrativ de
catre orice persoana fizica sau juridica romana, potrivit legii.
(1) Spatiul universitar este constituit din
totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale,
institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare,
campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, precum si
dotarile aferente, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de
titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile
si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii, ministerelor si
institutiilor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul
medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfasoara
invatamantul confesional,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu