LEGEA EDUCATIEI (PART 7)

   (4) In universitatile confesionale, studentii se organizeaza cu respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale cultului respectiv.

   (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului. Asociatiile studentilor prezinta un raport anual privind respectarea codului, care este public.

   Art. 203. -

(1) Studentii au dreptul sa infiinteze, in institutiile de invatamant superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, organizatii, precum si publicatii, conform legii.

   (2) Studentii sunt alesi in mod democratic, prin vot universal, direct si secret, la nivelul diverselor formatii, programe sau cicluri de studiu, atat in cadrul facultatilor, cat si al universitatii. Ei sunt, de drept, reprezentanti legitimi ai intereselor studentilor, la nivelul fiecarei comunitati academice. Conducerea institutiei de invatamant superior nu se implica in organizarea procesului de alegere a reprezentantilor studentilor.

   (3) In universitatile confesionale, reprezentarea studentilor la nivelul comunitatii universitare se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului respectiv.

   (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de catre conducerea universitatii.

   (5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale si consultative din universitate.

   (6) Federatiile nationale studentesti, legal constituite, sunt organismele care exprima interesele studentilor din universitati, in raport cu institutiile statului.

   (7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele studentilor la nivelul fiecarei comunitati universitare pot avea reprezentanti de drept in structurile decizionale si executive ale universitatii.

   (8) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza, in dezvoltarea invatamantului superior, cu federatiile nationale studentesti, legal constituite, si se va consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie.

   (9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care pot primi un numar de credite de studii transferabile, in conditiile stabilite de Carta universitara.

   Art. 204. -

(1) Studentii care provin din familii cu venituri reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, in conditiile legislatiei in vigoare, prin Agentia de credite si burse de studii. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor.

   (2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum 5.000 lei.

   (3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari corespunzatoare in vederea acordarii creditelor.

   Art. 205. -

(1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in cabinete medicale si psihologice universitare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat, conform legii.

   (2) In timpul anului scolar, studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun, transportul intern auto, feroviar si naval. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film, la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice, in limita bugetelor aprobate.

   (4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3), care se desfasoara pe teritoriul Romaniei.

   (5) Institutiile de invatamant superior pot acorda, in afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din centrele de plasament, in conditiile stabilite de senatul universitar.

   (6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolventi ai liceelor din mediul rural sau din orase cu mai putin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un numar de locuri bugetate garantate, in conditiile legii.

   (7) Activitatile extracurriculare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive, precum si cele pentru studentii capabili de performante sunt finantate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.

   (8) Prevederile alin. (6) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale studentilor.

   (9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile stabilite de senatul universitar.

   (10) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.

   (11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (10) pot participa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat si cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate.

   (12) Cheltuielile de intretinere a internatelor, a caminelor si a cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatamant respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie.

   (13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la camine si cantine sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile de functionare, cuprinzand cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitatile, cheltuielile cu materiile prime si consumabile si cheltuielile de intretinere curenta si, respectiv, subventiile de la bugetul de stat.

   (14) In vederea asigurarii transparentei, universitatea de stat publica periodic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare camin studentesc.

   (15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care aleg alta forma de cazare decat caminele institutiilor de invatamant superior.

   (16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura, in limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv.

   (17) Toate actele de studii eliberate de universitate, precum si cele care atesta statutul de student (adeverinte, carnete, legitimatii) se elibereaza in mod gratuit.

   Art. 206. -

(1) Statul roman acorda anual, prin hotarare a Guvernului, un numar de burse pentru scolarizarea studentilor straini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universitati si programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent daca sunt de stat sau particulare.

   (2) Universitatile, in baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea studentilor straini.

   CAPITOLUL XI
 Conducerea universitatilor

   SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

   Art. 207. -

(1) Structurile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt:

   a) senatul universitar si consiliul de administratie, la nivelul universitatii;

   b) consiliul facultatii;

   c) consiliul departamentului.

   (2) Functiile de conducere sunt urmatoarele:

   a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universitatii;

   b) decanul, prodecanii, la nivelul facultatii;

   c) directorul de departament, la nivelul departamentului.

   (3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Functia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilata functiei de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat.

   (4) La nivelul departamentului, directorul de departament si membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare.

   (5) La nivelul facultatii, stabilirea structurilor si a functiilor de conducere se face dupa urmatoarea procedura:

   a) componenta membrilor consiliului facultatii este de maximum 75% cadre didactice si de cercetare, respectiv minimum 25% studenti. Reprezentantii cadrelor didactice si de cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din facultate, iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin vot universal, direct si secret de catre studentii facultatii;

   b) decanii sunt selectati prin concurs public, organizat de catre rectorul universitatii la nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii in plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza minimum 2 candidati;

   c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre rector;

   d) in universitatile multilingve si multiculturale, cel putin unul dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatii nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.

   (6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal, direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala respectiva.

   (7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul universitatii, al facultatilor si departamentelor trebuie sa respecte principiul reprezentativitatii pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de studii, dupa caz, si se stabileste prin Carta universitara.

   (8) In cazul universitatilor confesionale, alegerea persoanelor in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.

   Art. 208. -

(1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic si de cercetare si din 25% reprezentanti ai studentilor. Toti membrii senatului universitar, fara exceptie, vor fi stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor. Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar, pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. In cazul universitatilor confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului fondator.

   (2) Senatul universitar isi alege, prin vot secret, un presedinte care conduce sedintele senatului universitar si reprezinta senatul universitar in raporturile cu rectorul.

   (3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin care controleaza activitatea conducerii executive a institutiei de invatamant superior si a consiliului de administratie. Rapoartele de monitorizare si de control sunt prezentate periodic si discutate in senatul universitar, stand la baza rezolutiilor senatului universitar.

   Art. 209. -

(1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin una dintre urmatoarele modalitati:

   a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu prezenta lege; sau

   b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.

   (2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevazute la alin. (1), se stabileste cu minimum 6 luni inainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.

   Art. 210. -

(1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevazuta de prezentul articol.

   (2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recrutare a rectorului formata, in proportie de 50%, din membri ai universitatii si, in proportie de 50%, din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din tara si din strainatate. Aceasta comisie contine minimum 12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al universitatii desemnat de catre studentii din senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legii.

   (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza metodologiei prevazute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (2).

   (4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate care, pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales, au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati. Candidatii avizati de senatul universitar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. (3).

   Art. 211. -

(1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, in termen de 30 de zile de la data selectiei. Dupa emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, inscrisuri, acte financiare/contabile, diplome si certificate.

   (2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza consultarii senatului universitar, isi numeste prorectorii. In universitatile multilingve si multiculturale cel putin unul dintre prorectori este numit de catre rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatilor nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, cu exceptia cazului in care rectorul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel putin 3 candidati.

   (3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului incheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzand criteriile si indicatorii de performanta manageriala, drepturile si obligatiile partilor contractuale.

   (4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de noul rector si validat de senatul universitar. La concurs pot participa candidatii avizati de consiliul facultatii cu votul majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultatii valideaza cel putin 2 candidati.

   (5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sustinere executiva a planului managerial al noului rector.

   (6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ si un reprezentant al studentilor.

   (7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este numit de catre fondatori.

   Art. 212. -

(1) Rectorul confirmat al universitatii de stat incheie un contract institutional cu ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar, in conditiile specificate prin contractul de management si Carta universitara.

   (3) Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului poate revoca din functie rectorul in conditiile art. 125.

   SECTIUNEA a 2-a
Atributiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului
de administratie, ale decanului si ale sefului de departament

   Art. 213. -

(1) Senatul universitar reprezinta comunitatea universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la nivelul universitatii.

   (2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele:

   a) garanteaza libertatea academica si autonomia universitara;

   b) elaboreaza si adopta, in urma dezbaterii cu comunitatea universitara, Carta universitara;

   c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si planurile operationale, la propunerea rectorului;

   d) aproba, la propunerea rectorului si cu respectarea legislatiei in vigoare, structura, organizarea si functionarea universitatii;

   e) aproba proiectul de buget si executia bugetara;

   f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul de etica si deontologie profesionala universitara;

   g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor si obligatiilor studentului;

   h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea si functionarea universitatii;

   i) incheie contractul de management cu rectorul;

   j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de administratie prin comisii specializate;

   k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul de administratie;

   l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic si de cercetare si evalueaza periodic resursa umana;

   m) aproba, la propunerea rectorului, sanctionarea personalului cu performante profesionale slabe, in baza unei metodologii proprii si a legislatiei in vigoare;

   n) indeplineste alte atributii, conform Cartei universitare.

   (3) Componenta si marimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitara, astfel incat sa se asigure eficienta decizionala si reprezentativitatea comunitatii academice.

   (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. Pentru studenti, durata mandatului se reglementeaza prin Carta universitara.

   (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel putin o treime dintre membrii senatului universitar.

   (6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii si realizeaza conducerea executiva a universitatii. Rectorul este ordonatorul de credite al universitatii. Rectorul are urmatoarele atributii:

   a) realizeaza managementul si conducerea operativa a universitatii, pe baza contractului de management;

   b) negociaza si semneaza contractul institutional cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;

   c) incheie contractul de management cu senatul universitar;

   d) propune spre aprobare senatului universitar structura si reglementarile de functionare ale universitatii;

   e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget si raportul privind executia bugetara;

   f) prezinta senatului universitar, in luna aprilie a fiecarui an, raportul prevazut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar valideaza raportul mentionat, in baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice;

   g) conduce consiliul de administratie;

   h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar, in conformitate cu contractul de management, Carta universitara si legislatia in vigoare.

   (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi innoit cel mult o data, in urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora.

   (8) Atributiile prorectorilor, numarul si durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitara.

   (9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de managementul si conducerea facultatii. Decanul prezinta anual un raport consiliului facultatii privind starea facultatii. Decanul conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotararile rectorului, consiliului de administratie si senatului universitar. Atributiile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile Cartei universitare si cu legislatia in vigoare.

   (10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si deliberativ al facultatii. Consiliul facultatii are urmatoarele atributii:

   a) aproba, la propunerea decanului, structura, organizarea si functionarea facultatii;

   b) aproba programele de studii gestionate de facultate;

   c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele anuale ale acestuia privind starea generala a facultatii, asigurarea calitatii si respectarea eticii universitare la nivelul facultatii;

   d) indeplineste alte atributii, stabilite prin Carta universitara sau aprobate de senatul universitar si in conformitate cu legislatia in vigoare.

   (11) Directorul de departament realizeaza managementul si conducerea operativa a departamentului. In exercitarea acestei functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament raspunde de planurile de invatamant, de statele de functii, de managementul cercetarii si al calitatii si de managementul financiar al departamentului.

   (12) Selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea si incetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului sunt de raspunderea directorului de departament, a conducatorului scolii doctorale sau a decanului, conform prevederilor Cartei universitare.

   (13) Consiliul de administratie al universitatii asigura, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitara, in cazul universitatilor particulare si confesionale particulare, conducerea operativa a universitatii si aplica deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administratie:

   a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional;

   b) aproba executia bugetara si bilantul anual;

   c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice si de cercetare;

   d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si formuleaza propuneri catre senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si financiar;

   e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele stabilite de senatul universitar, in universitatile de stat, respectiv de fondatori, in universitatile particulare;

   f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii.

   (14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de etica, de cazari, de asigurare a calitatii, precum si in alte comisii cu caracter social.

   Art. 214. -

(1) Functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie nu se cumuleaza.

   (2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere, se procedeaza la alegeri partiale, in cazul directorului de departament, sau se organizeaza concurs public, potrivit Cartei universitare, in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii.

   (3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de invatamant superior se stabileste prin Carta universitara.

   (4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei, potrivit legii. Hotararile senatelor universitare, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul celor prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.

   (5) Structura administrativa a universitatii este condusa de catre un director administrativ si este organizata pe directii. Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs organizat de consiliul de administratie al institutiei de invatamant superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din comisie face parte, in mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Validarea concursului se face de catre senatul universitar, iar numirea pe post, de catre rector.

   (6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unitatilor respective, potrivit Cartei universitare.

   (7) Prin Carta universitara, universitatea isi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului economic si personalitati din mediul academic, cultural si profesional extern.

   Art. 215. -

(1) Dupa implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

   (2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational.

   (3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului.

   (4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului.

   (5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functiile didactice si/sau de cercetare.

   SECTIUNEA a 3-a
Rolul statului in invatamantul superior

   Art. 216. -

(1) Statul isi exercita atributiile in domeniul invatamantului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are urmatoarele atributii principale:

   a) propune politicile si strategiile nationale pentru invatamantul superior, ca parte a Ariei europene a invatamantului superior;

   b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a sistemului de invatamant superior;

   c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind organizarea si functionarea invatamantului superior, cercetarea universitara, managementul financiar, etica universitara si asigurarea calitatii in invatamantul superior;

   d) gestioneaza procesul de evaluare periodica, de clasificare a universitatilor si de ierarhizare a programelor de studii ale acestora;

   e) controleaza gestionarea RMUR;

   f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor conform normelor interne si in conformitate cu normele europene; elaboreaza metodologia prin care se pot recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in universitati din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiana, precum si in universitati de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; organizeaza recunoasterea automata a functiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de doctorat, conform unei metodologii proprii; incaseaza sume, in lei sau in valuta, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor si certificatelor si pentru vizarea actelor de studii;

   g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru invatamantul superior, ca parte a bugetului educatiei si bugetului cercetarii;

   h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de referinta pentru invatamantul superior si bazele de date corespunzatoare pentru monitorizarea si prognozarea evolutiei invatamantului superior in raport cu piata muncii;

   i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul superior;

   j) publica anual un raport privind starea invatamantului superior.

   Art. 217. -

(1) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului constituie registre de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS), Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI), Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS), Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etica si management universitar (CEMU) si Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice si cercetatori, avand cel putin titlul de conferentiar sau de cercetator stiintific II ori titluri echivalente obtinute in strainatate, membri ai Academiei Romane si ai unor institutii de cultura, precum si un membru student in CEMU si CNCU si un student cu statut de observator in CNFIS, sau reprezentanti ai mediului de afaceri in CCCDI sau, ca observatori, in CNFIS.

   (2) Consiliile prevazute la alin. (1) beneficiaza de un secretariat tehnic care se constituie si functioneaza prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

   (3) Infiintarea, regulamentele de organizare si functionare, structura si componenta organismelor specializate prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finantarea invatamantului superior, a cercetarii, dezvoltarii si inovarii (UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.

   (4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior.

   Art. 218. -

(1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior are ca atributii principale elaborarea si actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in raport cu dinamica pietei muncii. Acest consiliu publica anual datele corespunzatoare acestor indicatori.

   (2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta asupra litigiilor de etica universitara si are ca principale atributii:

   a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica universitara la nivelul sistemului de invatamant superior;

   b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea unui raport anual privind etica universitara. Acest raport se face public;

   c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant superior a obligatiilor prevazute de prezenta lege;

   d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si deontologiei universitare, care este un document public. In arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etica si Management Universitar se bazeaza pe principiile si procedurile elaborate in acest document.

   (3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii este organismul prevazut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, cu modificarile si completarile ulterioare.

   Art. 219. -

(1) CNATDCU are urmatoarele atributii:

   a) propune un set de standarde minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamantul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar;

   b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. 295 alin. (1);

   c) verifica anual, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, modul de desfasurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati. Raportul de verificare institutionala este prezentat ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, specificand concluzii bazate pe date si documente;

   d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile didactice si de cercetare din invatamantul superior, in baza unor indicatori specifici. Acest raport este public;

   e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare.

   (2) CNFIS are urmatoarele atributii principale:

   a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul mediu per student echivalent pe cicluri si domenii de studii;

   b) verifica periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, realizarea proiectelor de dezvoltare institutionala si eficienta gestionarii fondurilor publice de catre universitati si face propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe baza de proiecte institutionale;

   c) prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului un raport privind starea finantarii invatamantului superior si masurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.

   (3) CNCS are urmatoarele atributii principale:

   a) stabileste standardele, criteriile si indicatorii de calitate pentru cercetarea stiintifica, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului; 

   b) auditeaza periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa, cercetarea stiintifica universitara ori din unitatile de cercetare- dezvoltare;

   c) gestioneaza programe de cercetare si procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finantare competitiva;

   d) prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului un raport privind starea cercetarii stiintifice in invatamantul superior si performantele universitatilor. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CNCS.

   (4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodica si coordonarea sistemului de biblioteci din invatamantul superior.

   Art. 220. -

(1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale, a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata muncii, se stabileste, in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referinta pentru invatamantul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referinta la nivel european din domeniu.

   (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin consultarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU si a Autoritatii Nationale pentru Calificari, si se aproba prin hotarare a Guvernului. Raportul anual privind starea invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la alin. (1).

   Art. 221. -

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului isi realizeaza atributiile in domeniul cercetarii prin Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica, conform legii.

   (2) In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura si federatii studentesti legal constituite la nivel national. Reprezentantii invatamantului particular sunt parteneri de dialog social.

   CAPITOLUL XII
 Finantarea si patrimoniul universitatilor

   SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

   Art. 222. -

(1) Invatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa, in conditiile legii.

   (2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.

   (3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din fonduri publice, in concordanta cu urmatoarele cerinte:

   a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca responsabilitate publica si a invatamantului, in general, ca prioritate nationala;

   b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazate pe cunoastere;

   c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;

   d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice si creatiei artistice universitare pentru integrarea la varf in viata stiintifica mondiala.

   (4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant superior de stat se face publica.

   (5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere, pentru acele institutii de invatamant superior care pregatesc specialisti in functie de cerintele ministerelor respective, precum si prin alte surse, inclusiv imprumuturi si ajutoare externe.

   (6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii.

   (7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular acreditat.

   (8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

   Art. 223. -

(1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare si din alte surse, potrivit legii.

   (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza de contract, pentru finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara, realizarea de obiective de investitii, fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala, fonduri alocate pe baza competitionala pentru incluziune, burse si protectia sociala a studentilor, precum si din venituri proprii, dobanzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice, romane sau straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de invatamant superior, in conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universitare.

   (3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru a stimula excelenta institutiilor si a programelor de studii, atat din cadrul universitatilor de stat, cat si al celor particulare. Finantarea suplimentara se acorda conform prevederilor art. 197 lit. a).

   (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura finantarea de baza pentru universitatile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu si per limba de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii, iar in interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe in ierarhia calitatii acestora, numarul de granturi de studii alocate unui program variind in functie de pozitia programului in aceasta ierarhie.

   (5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii.

   (6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin:

   a) subventii pentru cazare si masa;

   b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;

   c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara.

   (7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza:

   a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;

   b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa;

   c) contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si CNFIS.

   (8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului cercetarii-dezvoltarii.

   (9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se aloca in functie de numarul de studenti de la invatamantul cu frecventa, fara taxa de studii.

   (10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de merit, pentru stimularea excelentei, precum si de burse sociale, pentru sustinerea financiara a studentilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de catre CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere cheltuielile minime de masa si cazare.

   (11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare.

   (12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a acestora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

   (13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si structurile cele mai performante.

   Art. 224. - Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani din tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, care doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania.

   Art. 225. -

(1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si doctoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS.

   (2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia universitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

   Art. 226. -

(1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.

   (2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Codului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii.

   (3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorate din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti.

   (4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.

   (5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii.

   (6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universitatilor de stat, in conditiile legii.

   (7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea.

   (8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor prevazute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun.

   (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliare prevazute de legislatia speciala in materie.

   (10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in proprietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului.

   (11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditiile legii.

   SECTIUNEA a 2-a
Organizarea si functionarea invatamantului superior
particular si confesional particular

   Art. 227. -

(1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invatamant superior confesionale particulare sunt:

   a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei fundatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;

   b) persoane juridice de drept privat.

   (2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitara, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie.

   (3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de senatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi.

   SECTIUNEA a 3-a
Infiintarea institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare

   Art. 228. -

(1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particulara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege.

   (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

   (3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare legala.

   SECTIUNEA a 4-a
Patrimoniul institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare

   Art. 229. -

(1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior.

   (2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conform legii.