(2) Pe toata durata activitatii,
studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca si
specialitate si de asistenta medicala gratuita, fara plata contributiilor la
asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile
sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
(3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati
didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4-6 ore
conventionale didactice pe saptamana. Activitatile didactice care depasesc
acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu legislatia in vigoare, intrand
sub incidenta Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce
revin salariatului si cu plata contributiilor datorate, potrivit legii, la
asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile
sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
(1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de
doctorat este asimilata, conform legislatiei in domeniul pensiilor, pentru
stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului in care
studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, in aceasta
perioada, contributii la asigurarile sociale.
(2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD
elibereaza o adeverinta care atesta perioada in care studentul-doctorand a
urmat studiile universitare de doctorat.
D. Conducatorul de doctorat
(1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care
au obtinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a
prezentei legi, precum si persoanele care au obtinut atestatul de abilitare,
avand cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv de cercetator
stiintific gradul III.
(2) Calitatea de conducator de doctorat este
acordata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, in
conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza
unor criterii de evaluare relevante la nivel international, propuse de CNATDCU
si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea
atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau de gradul
profesional si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor
universitar.
(3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice
si de cercetare care au dobandit acest drept trebuie sa aiba un contract de
munca cu un IOSUD sau o institutie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale
unei scoli doctorale. Cadrele didactice si de cercetare abilitate si
cercetatorii stiintifici abilitati devin conducatori de doctorat in urma
abilitarii.
(4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de
a conduce doctorate in institutii de invatamant superior sau de
cercetare-dezvoltare din strainatate dobandesc calitatea de conducator de
doctorat in cadrul IOSUD din Romania, dupa cum urmeaza:
a) specialistii care au calitatea de conducator de
doctorat in una din tarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si
Confederatia Elvetiana dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in
Romania, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului;
b) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului stabileste o lista a institutiilor de invatamant superior, din afara
tarilor mentionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase
universitati ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator de
doctorat in una din institutiile aflate pe aceasta lista dobandesc automat
calitatea de conducator de doctorat in Romania, in urma unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului;
c) specialistii care sunt conducatori de doctorat
in cadrul unor institutii din strainatate, altele decat cele prevazute la lit.
a) sau b), pot obtine calitatea de conducator de doctorat in Romania, fie
printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca, fie conform
prevederilor alin. (2).
(5) Un conducator de doctorat poate indruma
studenti-doctoranzi numai in domeniul pentru care a obtinut acest drept.
(1) Un conducator de doctorat nu poate indruma
simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD, exceptie facand
doctoratele conduse in cotutela.
(2) Un conducator de doctorat poate indruma
simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor
de doctorat.
(3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in
aceasta calitate, conducatorii de doctorat sunt remunerati in conformitate cu
legislatia in vigoare.
(1) Teza de doctorat se elaboreaza conform
cerintelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare si desfasurare a
programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu
reglementarile prevazute in codul studiilor universitare de doctorat.
(2) Comisia de sustinere publica a tezei de
doctorat, denumita in continuare comisie de doctorat, este propusa de
conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat
este alcatuita din cel putin 5 membri: presedintele, ca reprezentant al IOSUD,
conducatorul de doctorat si cel putin 3 referenti oficiali din tara sau din
strainatate, specialisti in domeniul in care a fost elaborata teza de doctorat
si din care cel putin doi isi desfasoara activitatea in afara IOSUD respective.
Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor si au cel putin functia
didactica de conferentiar universitar sau de cercetator stiintific gradul II
ori au calitatea de conducator de doctorat, in tara sau in strainatate.
(3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica
in fata comisiei de doctorat, dupa evaluarea de catre toti referentii.
Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre
membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a presedintelui
comisiei si a conducatorului de doctorat. Sustinerea publica include
obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si
a publicului.
(4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat
si a rapoartelor referentilor oficiali, comisia de doctorat evalueaza si
delibereaza asupra calificativului pe care urmeaza sa il atribuie tezei de
doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent",
"Foarte bine", "Bine", "Satisfacator" si
"Nesatisfacator". De regula, calificativul "Excelent" se
acorda pentru maximum 15% dintre candidatii care obtin titlul de doctor intr-un
anumit IOSUD, in decursul unui an universitar.
(5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate
cerintele prevazute in programul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra
tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent",
"Foarte bine", "Bine" sau "Satisfacator" comisia
de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se inainteaza
CNATDCU, spre validare. CNATDCU, in urma evaluarii dosarului, propune
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului acordarea sau
neacordarea titlului de doctor.
(6) In cazul atribuirii calificativului
"Nesatisfacator", comisia de doctorat va preciza elementele de
continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va
solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sustinere publica a tezei are
loc in fata aceleiasi comisii de doctorat, ca si in cazul primei sustineri. In
cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul
"Nesatisfacator", titlul de doctor nu va fi acordat, iar
studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, dupa validarea
tezei de doctorat de catre CNATDCU.
(8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat
teza de doctorat, IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare, redactata in baza
observatiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in
termen de un an de la data primei invalidari. Daca lucrarea de doctorat se
invalideaza si a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand
va fi exmatriculat.
(9) Teza de doctorat este un document public.
Aceasta se redacteaza si in format digital. In domeniul artelor, teza de
doctorat poate fi insotita de inregistrarea pe suport digital a creatiei
artistice originale. Teza de doctorat si anexele sale se publica pe un site
administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu
respectarea legislatiei in vigoare in domeniul drepturilor de autor.
(1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de
studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. In diploma care
certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor se mentioneaza, in mod
expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru
doctoratul stiintific; in cea care certifica obtinerea si detinerea titlului de
doctor intr-un domeniu profesional se mentioneaza, in mod expres, domeniul
profesional al doctoratului.
(2) In urma finalizarii studiilor universitare de
doctorat stiintific, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in
stiinte, corespunzandu-i acronimul Dr.
(3) In urma finalizarii studiilor universitare de
doctorat profesional, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor
intr-un domeniu profesional, corespunzandu-i acronimul Dr. P.
(1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate
sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dupa caz, de
CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etica si management universitar sau de
Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice
si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calitatii de conducator de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce
implica retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere
pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi.
(2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine
dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, numai in urma reluarii
procesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobandirea calitatii de conducator de
doctorat se poate obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati,
la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare interna, ale carui
aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa efectuata de CNATDCU.
Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru
aprobare din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data
la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.
CAPITOLUL IV
Organizarea invatamantului postuniversitar
Organizarea invatamantului postuniversitar
a) programe postdoctorale de cercetare avansata;
b) programe postuniversitare de formare si
dezvoltare profesionala continua.
SECTIUNEA 1
Programele postdoctorale
Programele postdoctorale
(1) Programele postdoctorale de cercetare avansata:
a) sunt programe destinate persoanelor care au
obtinut o diploma de doctor in stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea
in programul postdoctoral si care doresc sa se perfectioneze in cadrul unei
alte institutii decat cea in care au obtinut titlul de doctor;
b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea
cercetarilor dupa finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c) au o durata de minimum un an;
d) se pot finanta de catre institutii publice sau
de catre operatori economici;
e) in cadrul institutiilor de invatamant superior
se desfasoara in cadrul unei scoli doctorale pe baza planului de cercetare
propus de cercetatorul postdoctoral si aprobat de scoala doctorala.
(2) In cadrul institutiilor de invatamant superior,
programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale
acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat.
Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de
cercetare-dezvoltare.
(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe
baza metodologiei elaborate de institutia gazda, in conformitate cu legislatia
in vigoare.
(4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de
catre universitati cu contract de munca pe perioada determinata. Cercetatorii
postdoctorali sunt incadrati, de regula, pe functia de cercetator stiintific
sau cercetator stiintific gradul III, dar pot fi incadrati si pe functii de
cercetare superioare acestora, in functie de indeplinirea conditiilor necesare.
(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD
sau institutia gazda acorda un atestat de studii postdoctorale.
SECTIUNEA a 2-a
Programele postuniversitare de formare
si dezvoltare profesionala continua
Programele postuniversitare de formare
si dezvoltare profesionala continua
(1) Pot organiza programe postuniversitare de
formare si dezvoltare profesionala continua toate acele institutii de
invatamant superior care au acreditate cel putin programe de studii
universitare de licenta in domeniul stiintific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare si
dezvoltare profesionala ale institutiilor acreditate se desfasoara pe baza unui
regulament propriu de organizare si desfasurare, aprobat de senatul universitar
si cu respectarea reglementarilor in vigoare.
(3) Programele postuniversitare pot utiliza
ECTS/SECT si se finalizeaza cu un examen de certificare a competentelor
profesionale asimilate de cursanti pe parcursul programului.
(4) Programele postuniversitare se pot organiza in
regim cu taxa sau cu finantare din alte surse.
(5) Au dreptul sa participe la studii
postuniversitare absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma
de licenta sau echivalenta.
(6) La finalizarea programelor postuniversitare de
formare si dezvoltare profesionala, institutia organizatoare elibereaza un
certificat de atestare a competentelor profesionale specifice programului.
CAPITOLUL V
Invatamantul superior medical
Invatamantul superior medical
SECTIUNEA 1
Organizarea si functionarea invatamantului superior medical.
Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara
Organizarea si functionarea invatamantului superior medical.
Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara
(1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si
medicina veterinara se desfasoara cu respectarea reglementarilor generale si
sectoriale din Uniunea Europeana si anume:
a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore
de activitate teoretica si practica medicala pentru domeniul medicina, la
programele de studii Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara; 5 ani
pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de
pregatire pentru programele de studii Asistenta Medicala Generala si Moase si
de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul sanatate;
b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de
studii transferabile in ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii
transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani,
240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a
studiilor de licenta de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru
programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de
credite de studii transferabile pentru programele Medicina, Medicina Dentara si
Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de licenta de 6 ani;
c) studiile universitare de master au intre 60 si
120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d) studiile universitare de doctorat totalizeaza
240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul scolii
doctorale totalizeaza 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot
organiza in UOD si in IOSUD realizate prin consortii intre universitati si
spitale sau clinici.
(2) Institutiile de invatamant superior din
domeniile sanatate si medicina veterinara acreditate, pe baza criteriilor de
calitate, pot organiza, pe langa formele de invatamant prevazute la alin. (1),
si programe postdoctorale si de formare si dezvoltare profesionala: de
rezidentiat, de perfectionare, de specializare, de studii complementare in
vederea obtinerii de atestate si de educatie medicala si farmaceutica continua.
(3) Durata doctoratului pentru absolventii
invatamantului superior medical uman, medical veterinar si farmaceutic este de
4 ani.
(4) Institutiile de invatamant superior cu programe
de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile
sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, in interes reciproc, pentru
asigurarea unor conditii optime de activitate, privind infrastructura,
echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.
(5) La selectia si promovarea personalului didactic
universitar din institutiile de invatamant superior cu programe de studii din
domeniul sanatate se iau in considerare criteriile privind experienta
profesionala medicala dovedita. In invatamantul superior din domeniul sanatate,
pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent in reteaua
Ministerului Sanatatii pot accede doar persoane care au obtinut, prin concurs,
in functie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau
medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist
specialist in specialitatea postului.
(6) In invatamantul superior din domeniul sanatate
nu se pot transforma in credite echivalate si transfera studiile obtinute in
invatamantul postliceal.
(7) Invatamantul superior si postuniversitar din
domeniul sanatate se desfasoara in unitati sanitare publice, in institute, in
centre de diagnostic si tratament, in sectii cu paturi, in laboratoare si in
cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din
una sau mai multe sectii clinice, in specialitati inrudite, din spitale publice
sau private, in care sunt organizate activitati de invatamant si cercetare ale
departamentelor universitare.
(8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de
invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de
studii medicina, medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara
obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor
medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala.
Organizarea si finantarea rezidentiatului se reglementeaza prin acte normative
specifice.
(9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice
din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca
pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate.
(10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs
posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior
din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti
pentru ambele activitati.
(11) In cadrul institutiilor de invatamant superior
care organizeaza programe de pregatire in rezidentiat se constituie un
departament de pregatire in rezidentiat. In institutiile de invatamant superior
care organizeaza programe de pregatire de medicina si farmacie, departamentul
este subordonat conducerii universitatii.
SECTIUNEA a 2-a
Reglementarea altor aspecte specifice
Reglementarea altor aspecte specifice
Art.
175. - Reglementarea altor
aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest domeniu se realizeaza
prin hotarare a Guvernului, ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului si, dupa caz, ordin comun al ministrului sanatatii si
al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor.
CAPITOLUL VI
Invatamantul superior militar si invatamantul
de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
Invatamantul superior militar si invatamantul
de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
SECTIUNEA 1
Organizare si functionare
Organizare si functionare
(1) Invatamantul superior militar, de informatii,
de ordine publica si de securitate nationala este invatamant de stat, parte
integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant
universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor
specialisti, precum si invatamant postuniversitar.
(2) Institutiile de invatamant superior militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala din cadrul sistemului
national de invatamant, precum si specializarile/programele de studii din
cadrul acestora se supun reglementarilor referitoare la asigurarea calitatii,
inclusiv celor legate de autorizare si acreditare, in aceleasi conditii cu
institutiile de invatamant superior civil.
(3) Structura organizatorica, oferta de scolarizare
care contine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de scolarizare,
criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul superior militar,
de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se stabilesc, dupa
caz, de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu
atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii
nationale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari, nivel si forma de
organizare a invatamantului, in conditiile legii.
(4) Formele de organizare a invatamantului,
admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,
autorizarea si acreditarea institutiilor de invatamant, in invatamantul
superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala,
se supun procedurilor si conditiilor aplicabile institutiilor de invatamant
superior civil.
(5) Pentru invatamantul superior militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala, dupa caz, Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul
Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in
domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale pot
emite ordine, regulamente si instructiuni proprii, in conditiile legii.
(6) Ofiterii in activitate, in rezerva sau in
retragere, posesori ai diplomei de absolvire a scolii militare de ofiteri cu
durata de 3 sau 4 ani, pot sa isi completeze studiile in invatamantul superior,
pentru obtinerea diplomei de licenta in profiluri si specializari similare sau
apropiate armei/specialitatii militare.
(7) Diplomele de licenta, de master, de doctorat
eliberate de institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de
ordine publica si de securitate nationala, precum si titlurile stiintifice
obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, in
conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor
institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.
(8) Planurile de invatamant pentru invatamantul
superior militar, de informatii si de ordine publica si de securitate nationala
se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si
Internelor, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in
domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, in
conformitate cu standardele nationale stabilite de institutiile responsabile cu
asigurarea calitatii.
SECTIUNEA a 2-a
Managementul si finantarea institutiilor
Managementul si finantarea institutiilor
(1) Managementul institutiilor de invatamant
superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
se realizeaza in aceleasi conditii ca in institutiile civile de invatamant
superior. Finantarea institutiilor din invatamantul superior militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala se face in conditiile
legii.
(2) Structurile si functiile de conducere din
institutiile de invatamant militar, de informatii, de ordine publica si de
securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile de
invatamant superior si se ocupa in aceleasi conditii ca si acestea, precum si
cu respectarea procedurilor specificate in actele normative specifice in
domeniu.
(3) Conducerea institutiilor de invatamant militar,
de informatii, de ordine publica si de securitate nationala se realizeaza de
catre rectori care sunt si comandantii institutiilor respective. Functia de
comandant se ocupa in conformitate cu reglementarile Ministerului Apararii
Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de
Informatii si ale altor institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii
publice si sigurantei nationale.
(4) In invatamantul superior militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul
instructorilor militari, de ordine si de securitate publica, prin ordine si
instructiuni ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei
si Internelor, Ministerului Justitiei, Serviciului Roman de Informatii si ale
altor institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si
sigurantei nationale.
SECTIUNEA a 3-a
Resurse umane
Resurse umane
(1) Functiile didactice si de cercetare din
invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si de
securitate nationala se ocupa si se elibereaza in aceleasi conditii ca si cele
din institutiile civile de invatamant superior. Cadrele didactice si de
cercetare din invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica
si de securitate nationala au acelasi statut ca cele din institutiile civile de
invatamant superior.
(2) Institutiile de invatamant superior militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala se bucura de
principiul autonomiei universitare.
(3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate
pentru limita de varsta si vechime integrala ca militari, pot sa isi continue
activitatea didactica, in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior,
in conditiile legii.
SECTIUNEA a 4-a
Viata universitara
Viata universitara
Art.
179. - Viata universitara din
institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica
si de securitate nationala se desfasoara in conformitate cu reglementarile
legale pentru institutiile civile de invatamant superior, adaptate mediului
militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala.
CAPITOLUL VII
Invatamantul superior artistic si sportiv
Invatamantul superior artistic si sportiv
Art.
180. - In invatamantul superior
artistic si sportiv, procesul educational se desfasoara prin activitati
didactice si prin activitati practice de creatie si performanta.
Art.
181. - Institutiile de
invatamant superior artistic si sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate,
conform legii, pot organiza forme de invatamant prin cele 3 cicluri de studii
universitare: ciclul I - studii universitare de licenta, ciclul II - studii
universitare de master si ciclul III - studii universitare de doctorat,
incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional, precum si programe
de formare si dezvoltare profesionala continua.
Art.
182. - In invatamantul superior
artistic si sportiv, structura anului universitar poate fi adaptata in functie
de programul activitatilor practice specifice.
Art.
183. - In invatamantul superior
artistic si sportiv, practica studentilor se desfasoara in universitati: in
centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unitati de
productie teatrale si cinematografice, spatii destinate performantei sportive,
precum si in institutii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe baza de
parteneriat institutional.
Art.
184. - In invatamantul superior
artistic si sportiv, doctoratul stiintific sau profesional este o conditie
pentru cariera didactica.
Art.
185. - Cercetarea prin creatie
artistica, proiectare si performanta sportiva se desfasoara individual sau
colectiv, in centre de proiectare, laboratoare si ateliere artistice, studiouri
muzicale, unitati de productie teatrala si cinematografica, spatii destinate
performantei sportive.
Art.
186. - Evaluarea calitatii si
clasificarea universitatilor artistice si sportive iau in considerare
criteriile specifice creatiei artistice si performantei sportive.
Art.
187. - In invatamantul superior
artistic si sportiv, alocarea pe baze competitionale a fondurilor se face
inclusiv in baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei
sportive.
Art.
188. - Reglementarea altor
aspecte specifice desfasurarii activitatii din aceste domenii va fi realizata
prin hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, in concordanta cu prevederile legii si cu
reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL VIII
Activitatea de cercetare si creatie universitara
Activitatea de cercetare si creatie universitara
(1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare
si creatie artistica din universitati se organizeaza si functioneaza pe baza
legislatiei nationale si a Uniunii Europene in domeniu.
(2) Institutiile de invatamant superior care si-au
asumat ca misiune si cercetarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri
tehnico-administrative care sa faciliteze managementul activitatilor de
cercetare si a proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul
institutiei. Aceste structuri deservesc si raspund optim cerintelor
personalului implicat in cercetare.
(3) Personalul implicat in activitati de cercetare
in institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universitatii dispune, in
limita proiectelor de cercetare pe care le coordoneaza, de autonomie si de
responsabilitate personala, delegata de ordonatorul de credite, in realizarea
achizitiilor publice si a gestionarii resurselor umane necesare derularii
proiectelor. Aceste activitati se desfasoara conform reglementarilor legale in
vigoare si fac obiectul controlului financiar intern.
(1) La sfarsitul fiecarui an bugetar, conducerea
universitatii prezinta senatului universitar un raport referitor la cuantumul
regiei pentru granturile de cercetare si la modul in care regia a fost
cheltuita.
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile
si contractele de cercetare este stabilit de finantator sau de autoritatea
contractanta si nu poate fi modificat pe perioada derularii acestora.
(1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la 90% din valoarea grantului
din momentul semnarii contractului de finantare. Pentru diferenta,
universitatile pot avansa fonduri din venituri proprii.
(2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului
de cercetare dupa principiul "grantul urmeaza cercetatorul" este
garantata prin prezenta lege si se realizeaza prin metodologii elaborate de
autoritatile contractante. Titularul grantului raspunde public, conform
contractului cu autoritatea contractanta, de modul de gestionare a grantului.
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dispozitii generale
(1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si
a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de
invatamant superior si o atributie fundamentala a Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului. In realizarea acestei atributii,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu
ARACIS, cu alte agentii inscrise in EQAR, precum si cu CNCS, CNATDCU, Consiliul
de etica si management universitar (CEMU) si alte organisme cu competente in
domeniu conform legislatiei in vigoare.
(2) Institutiile de invatamant superior au
obligatia de a furniza Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale.
Refuzul sau raportarea falsa incalca principiul raspunderii publice si duce la
sanctiunile prevazute de lege.
(3) Institutiile de invatamant superior care refuza
sa faca publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana fizica sau
juridica incalca principiul raspunderii publice si sunt sanctionate conform
legii.
(4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in
procesul de asigurare a calitatii.
(1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in
scopul:
a) autorizarii provizorii si acreditarii;
b) ierarhizarii programelor de studii si
clasificarii universitatilor.
(2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si
acreditarii se realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in EQAR
si are loc potrivit legii si standardelor internationale in domeniu.
(3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de
studii si a clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii
de evaluare propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului, in maximum 6 luni de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intra in
raspunderea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Evaluarea este realizata periodic.
(4) Universitatile se clasifica, pe baza evaluarii
prevazute la alin. (3), in 3 categorii:
a) universitati centrate pe educatie;
b) universitati de educatie si cercetare
stiintifica sau universitati de educatie si creatie artistica;
c) universitati de cercetare avansata si educatie.
(5) Evaluarea prevazuta la alin. (3) se face de
catre un consortiu format din: ARACIS, incluzand reprezentanti ai studentilor,
CNCS, CNATDCU si un organism international cu competente in domeniul
ierarhizarii si clasificarii institutiilor de invatamant selectat pe baza de
concurs.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5),
prima evaluare de dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, facuta conform
prevederilor alin. (3), se face numai de catre un organism international cu
competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de invatamant
superior sau de catre o agentie de asigurare a calitatii inregistrata in EQAR,
din strainatate.
(7) Pentru programele de licenta si master,
finantarea institutiilor de invatamant superior de stat, din surse publice, se
face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia in
ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizarii prevazute la alin. (3),
pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului. Finantarea programelor de doctorat se
face conform prevederilor art. 160.
(8) Statul poate finanta programele de excelenta in
cercetare si educatie din orice categorie de universitati.
(9) Programele de excelenta prevazute la alin. (8)
se stabilesc pe baza evaluarii prevazute la alin. (3), pentru programele de
licenta si master, si pe baza competitiilor prevazute la art. 160 alin. (3),
pentru programele de doctorat.
(10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de
licenta in universitatile de stat mentionate la alin. (4) lit. a), programe de
licenta si master in universitatile prevazute la alin. (4) lit. b) si programe
de doctorat, master si licenta in universitatile prevazute la alin. (4) lit.
c).
(1) Pentru promovarea calitatii si cresterea
eficientei sistemului de invatamant superior, pentru cresterea vizibilitatii
internationale si pentru concentrarea resurselor, universitatile de stat si
particulare pot:
a) sa se constituie in consortii universitare,
potrivit legii;
b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de
invatamant superior cu personalitate juridica.
(2) Universitatile acreditate la data intrarii in
vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consortii
sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtie. Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca preferential resurse financiare
consortiilor sau universitatilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate
in acest sens prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului, la propunerea CNFIS.
(3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a
institutiilor de invatamant superior de stat se face, de regula, in jurul
institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie
si tinand cont de proximitatea geografica.
(4) Evaluarea programelor de studii si a
institutiilor de invatamant superior se face periodic, la initiativa
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau a
universitatilor. Rezultatele evaluarii sunt publice, pentru informarea
beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala.
(1) Fiecare universitate are obligatia sa
realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea interna si clasificarea
departamentelor pe 5 niveluri de performanta in cercetare, conform unei
metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobate prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Rezultatele evaluarii si
clasificarii sunt publice.
(2) Senatul universitar, la propunerea rectorului,
pe baza evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiintarea
departamentelor ori institutelor neperformante, fara a prejudicia studentii.
Art.
196. - Guvernul Romaniei
infiinteaza Institutul de Studii si Cercetari Avansate din Romania, avand ca
obiectiv principal sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din
diaspora. Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se adopta prin
hotarare a Guvernului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
Art.
197. - Statul incurajeaza
excelenta in institutiile de invatamant superior prin parghii financiare
specifice, existente in prezenta lege:
a) universitatilor li se aloca o finantare
suplimentara, in suma, la nivel national, de minimum 30% din suma alocata la
nivel national universitatilor de stat ca finantare de baza, pe baza
criteriilor si a standardelor de calitate stabilite de Consiliul National al
Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului;
b) universitatilor de stat li se aloca un fond
distinct pentru dezvoltarea institutionala, din bugetul alocat Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Fondul de dezvoltare
institutionala se adreseaza celor mai performante institutii de invatamant
superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe
standarde internationale. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru
dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
SECTIUNEA a 2-a
Sprijinirea excelentei individuale
Sprijinirea excelentei individuale
Art.
198. - Formele de sprijin pentru
cadrele didactice, studentii si cercetatorii cu performante exceptionale
includ:
a) granturi de studii sau de cercetare la
universitati din tara ori din strainatate, acordate pe baza de competitie;
b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor
cercetari, inclusiv teze de doctorat;
c) aprobarea unor rute educationale flexibile, care
permit accelerarea parcursului de studii universitare;
d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere
a insertiei lor profesionale in tara, astfel incat sa valorifice la nivel
superior atat talentul, cat si achizitiile realizate prin formare.
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Dispozitii generale
(1) Studentii sunt considerati parteneri ai
institutiilor de invatamant superior si membri egali ai comunitatii academice.
In invatamantul confesional studentii sunt membri ai comunitatii academice in
calitate de discipoli.
(2) O persoana dobandeste statutul de student si de
membru al unei comunitati universitare numai in urma admiterii si a
inmatricularii sale intr-o institutie de invatamant superior acreditata sau
autorizata sa functioneze provizoriu.
(3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca
student concomitent la cel mult doua programe de studii, indiferent de
institutiile de invatamant care le ofera. Orice subventie financiara sau bursa
din fonduri publice se acorda, conform normelor legale in vigoare, numai intr-o
singura institutie de invatamant superior, pentru un singur program de studii.
In cazul studentilor care se transfera intre universitati sau programe de
studii, subventiile urmeaza studentul.
(4) In vederea testarii cunostintelor si a
capacitatilor cognitive, respectiv artistice sau sportive, si a admiterii
intr-un program de studii pentru licenta, master ori doctorat, institutiile de
invatamant superior organizeaza examene de admitere pentru fiecare program si
ciclu de studiu.
SECTIUNEA a 2-a
Inmatricularea studentilor.
Registrul matricol unic al universitatilor din Romania
Inmatricularea studentilor.
Registrul matricol unic al universitatilor din Romania
(1) O institutie de invatamant superior poate
admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar de studenti
pentru care sunt asigurate conditii optime de calitate academica, de viata si
de servicii sociale in spatiul universitar.
(2) Oferta anuala de scolarizare este facuta
publica de catre rectorul institutiei de invatamant superior prin declaratie pe
propria raspundere, cu respectarea capacitatii de scolarizare stabilite conform
art. 138 alin. (5).
(3) In urma admiterii intr-un program de studii,
intre student si universitate se incheie un contract in care se specifica
drepturile si obligatiile partilor.
(4) Universitatile care admit in programele lor de
studii mai multi studenti decat capacitatea de scolarizare, aprobata conform
prezentei legi, incalca raspunderea lor publica si sunt sanctionate in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(1) Se constituie Registrul matricol unic al
universitatilor din Romania, denumit in continuare RMUR. RMUR este o baza de
date electronica in care sunt inregistrati toti studentii din Romania din
universitatile de stat sau particulare acreditate ori autorizate sa functioneze
provizoriu. Registrele matricole ale universitatilor devin parte a RMUR,
asigurandu-se un control riguros al diplomelor.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului, la propunerea CNFIS, elaboreaza un regulament de alocare a
codului matricol individual, precum si continutul informatiilor care vor fi
scrise in RMUR.
(3) RMUR este un inscris oficial protejat legal.
Falsificarea inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit
legii.
(4) RMUR, registrele matricole ale universitatilor
si sistemele informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani de
la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Baza de date electronica aferenta RMUR
inregistreaza si pastreaza evidenta diplomelor universitare emise in Romania,
pe baza registrelor existente in universitatile acreditate.
(1) Principiile care reglementeaza activitatea
studentilor in cadrul comunitatii universitare sunt:
a) principiul nediscriminarii - in baza caruia toti
studentii beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de
invatamant superior; orice discriminare directa sau indirecta fata de student
este interzisa;
b) principiul dreptului la asistenta si la servicii
complementare gratuite in invatamantul superior de stat - exprimat prin:
consilierea si informarea studentului de catre cadrele didactice, in afara
orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea in scopul orientarii
profesionale; consilierea psihologica; acces la principalele carti de
specialitate si publicatii stiintifice; acces la datele referitoare la situatia
scolara personala;
c) principiul participarii la decizie - in baza
caruia deciziile in cadrul institutiilor de invatamant superior sunt luate cu
participarea reprezentantilor studentilor;
d) principiul libertatii de exprimare - in baza
caruia studentii au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice, in cadrul
institutiei de invatamant in care studiaza;
e) principiul transparentei si al accesului la
informatii - in baza caruia studentii au dreptul de acces liber si gratuit la
informatii care privesc propriul parcurs educational si viata comunitatii
academice din care fac parte, in conformitate cu prevederile legii.
(2) In universitatile confesionale, drepturile,
libertatile si obligatiile studentilor sunt stabilite si in functie de
specificul dogmatic si canonic al fiecarui cult.
(3) Drepturile, libertatile si obligatiile studentilor
sunt cuprinse in Codul drepturilor si obligatiilor studentului, propus de
asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a
prezentei legi si adoptat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului prin ordin al ministrului acestuia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu